Aproape 7.000 de copii și tineri cu cetățenie română comit anual infracțiuni în Germania, de la unele aparent mai ușoare, precum bullying, până la furt, cerșetorie sau crimă. Tendința este îngrijorătoare, deoarece numărul acestor minori, ce provin și din alte țări din Balcani, a crescut constant în ultimii ani.
Autoritățile încearcă integrarea și reeducarea lor, dar lucrurile nu se desfășoară deloc ușor și nici nu au mereu eficacitatea dorită, după cum reiese din ancheta jurnalistică realizată în cadrul unui proiect transfrontalier susținut financiar de Journalismfund Europe. Din echipa proiectului au făcut parte Aleksandar Metodijev din Germania, Sanja Petrov din Serbia și Suzana Miceva din Macedonia de Nord.
Gradul ridicat de infracționalitate al copiilor și tinerilor ce provin din Balcani, mai ales din România, și care comit delicte în Germania este o problemă despre care nu se vorbește aproape deloc în țările lor de origine. Aproape 7.000 de copii români comit anual infracțiuni acolo, numărul lor fiind semnificativ mai mare decât al minorilor originari din alte țări balcanice.
Contează, în cazul celor mai multor dintre acești minori, faptul că provin din familii disfuncționale sau care nu au timp să se implice în educarea lor. Mulți dintre ei nu au mers regulat la școală sau au renunțat prea devreme la cursuri. În unele cazuri s-au confruntat cu discriminare sau au avut parte de violență fizică sau verbală.
Ciocolată, fistic și ton, confiscate unor români în Germania. S-au ales și cu dosare penale
Zile de-a rîndul, la începutul acestei primăveri, Ursula Lausberg s-a temut să mai intre în propriul magazin de jucării pe care îl are în Oberhausen, landul Renania de Nord-Westfalia. S-a temut pentru că, deși în cei 20 de ani de când are această afacere s-a confruntat cu diverse probleme, niciodată ca acum nu s-a simțit mai în pericol. De mai multe ori, magazinul său, ca și multe altele din zonă, a fost ținta atacurilor unui grup de tineri.
Amenințau, furau tot ce puteau, spărgeau jucăriile, i-au sfâșiat fără un motiv anume chiar mascota magazinului, ursul Boris. Se vedea clar că vor în primul rând să genereze frică. Adesea, lăsau în urmă un graffiti cu numărul 46. Este „numele” neoficial al grupului lor, provenit de la primele două cifre ale codului poștal al zonei.
Lausberg mai spune că centrul orașului era un paradis, până când în zonă au început să apară imigranți. În clădirile din jurul magazinului său, autoritățile locale au adus persoane care trăiesc preponderent din ajutoare sociale sau persoane care „adesea sunt implicate în bătăi și chiar crime”.
Despre situația infracțională de la Oberhausen a relatat pe larg presa germană, atît la nivel local cât și național, iar solicitările oamenilor de a se rezolva situația a avut ecou și la nivel politic. Ceea ce nici presa și nici poliția nu au făcut, respectînd asumate standarde etice, a fost să comunice că în respectivele grupuri de delicvenți se află minori, atât germani, dar și din țări balcanice, cei mai mulți din România și Serbia.
Returnarea alocației pentru copii în Germania. Când li se poate solicita părinților români înapoierea banilor
Maik Podlech, inspector principal în cadrul poliției din Oberhausen spune că, până în acest moment, nu s-a putut totuși stabili cu exactitate că respectivii delincvenți minori sunt organizați în bande. „Nu avem dovezi în acest sens. Legăturile între tineri se formează mai ales în timpul lor liber și cel mai adesea ajung să comită infracțiuni mai curând spontan și nu planificat (…) Nu am stabilit nici legături de familie, doar în unele cazuri au fost implicați frați (…) Totuși, pentru noi nu contează foarte mult originea etnică atunci când investigăm infracțiuni”, a spus Podlech.
Germania are o problemă cu creșterea numărului de cazuri de delincvență comise de copii (pînă în 14 ani) și tineri (14-18 ani) originari din țări din afara Germaniei. Acest lucru se vede tot mai clar prin prisma cifrelor oficiale. Numai anul trecut, numărul minorilor care au comis infracțiuni a crescut cu 12 procente în cazul copiilor mai mici de 14 ani și cu 9,5 procente în cazul celor sub 18 ani.
Totodată, datele oficiale care au fost obținute de la Bundeskriminalamt (Inspectoratul Federal de Poliție Criminală) vorbesc despre o creștere constantă, în ultimii cinci ani, și în ceea ce privește numărul infracțiunilor comise de către minori din Balcani.
Echipa de jurnaliști a analizat situația pe ultimii cinci ani în ceea ce privește minorii proveniți din România, Serbia și Macedonia de Nord. Cifrele vorbesc de o realitate îngrijorătoare. Astfel, între 2019 și 2023 (ultimul an cu informații complete), numărul cazurilor de copii și tineri (cu vârste între 6 și 18 ani) originari din România, suspecți că au comis infracțiuni în Germania a fost de 27.553. În același interval de timp, numărul cazurilor în care au fost implicați minori din Serbia a fost de 11.630, în timp ce al minorilor din Macedonia de Nord a fost de 5.342.
Vești bune pentru românii care muncesc în Germania! Cresc alocațiile pentru copii și alte ajutoare destinate familiilor
Tipurile de delicte comise sunt variate, de la furt, infracțiuni stradale, infracțiuni contra proprietății, falsificare, ședere ilegală pe teritoriul altui stat (valabil doar pentru minorii originari din Serbia și Macedonia de Nord), până la agresiune sau creare, posesie și distribuire de conținut pornografic. Această din urmă infracțiune este una care ridică mari semne de întrebare în condițiile în care delincvenții sunt minori, inclusiv copii cu vârste foarte mici, de șase ani.
În legătură cu acest subiect, purtătorul de cuvînt al Inspectoratului Federal de Poliție Criminală (BKA) ne-a declarat: „Da, există copii cu vârsta chiar și de șase ani care sunt suspecți pentru distribuirea, posesia sau producerea de materiale pornografice. În principiu, acest lucru este posibil atunci când suspecții folosesc pentru asta un smartphone, spre exemplu, și o fac nefiind conștienți de natura infracțională a acțiunii lor”.
Din păcate, românii sunt „campioni” la mai toate genurile de infracțiuni, cifrele cele mai mari fiind înregistrate însă la infracțiunile de furt. Totodată, cifrele se încadrează pe un trend crescător în ultimii ani.
Numai anul trecut, în Germania au fost înregistrate 6.808 cazuri de suspecți minori cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani. Dintre aceștia, 2.562 erau mai mici de 14 ani, iar restul de 4.246 cu vîrste între 14 și 18 ani. Să mai spunem că autoritățile germane înregistrează ca delincvent o persoană, chiar dacă aceasta a comis mai multe infracțiuni.
Confruntată cu o creștere a infracționalității juvenile, Germania încearcă să implementeze mai multe măsuri pentru prevenirea acestui fenomen. Dintre acestea amintim educația și prevenția timpurie (respectiv programe care promovează respectul pentru lege și dezvoltare socială), consiliere familială, integrare socială (proiecte comunitare și activități sportive ajută minorii să dezvolte abilități sociale și să evite anturajele negative), programe de reabilitare a minorilor cu comportament deviant, legi adaptate (Codul penal german prevede măsuri corective și educative, nu pedepse severe, pentru minorii infractori) sau intervenții specializate, în centre unde se oferă sprijin psihologic și educațional adaptat fiecărui caz în parte.
În plus, pentru minorii aparținând altor grupuri etnice, Germania aplică măsuri adaptate pentru a preveni infracționalitatea, cu accent pe integrare și incluziune, printre care programe interculturale, sprijin lingvistic, prezența unor mediatori etnici în comunități, programe speciale de școlarizare a celor proveniți din medii defavorizare, programe de prevenire a segregării.
Experții au constatat că unul dintre factorii care conduc la apariția unui comportament infracțional este lipsa recunoașterii valorice a copilului, atât la școală cât și acasă. Pe de altă parte, un comportament neobișnuit, la limita delincvenței, este parte a procesului de socializare a minorilor. „Din punct de vedere criminalistic, delincvența juvenilă nu este un fenomen neobișnuit. Este parte a unui proces de socializare, când copiii și adolescenții își testează, depășesc limitele, adesea ajungând să comită infracțiuni precum furt din magazine sau când nu vor să plătească servicii publice. Aceste tendințe se diminuează, însă, cu creșterea în vârstă”, potrivit Danielei Dässel, purtător de cuvânt la Biroul Poliției din landul Renania de Nord-Westfalia.
Tineri români înființează firme fantomă de construcții în Germania. Paradisul mafiei
„Pentru a le oferi pur și simplu copiilor proveniți din familii de migranți aceleași oportunități, dar și pentru a minimiza riscul depășirii delincvenței juvenile normale este foarte important ca societatea în ansamblu să se asigure că acești copii sunt integrați, că au aceleași oportunități educaționale ca toți ceilalți copii, că primesc sprijin lingvistic și că integrarea în familie este susținută efectiv de societate în ansamblu”, a mai spus Dässel.
Pe de altă parte, Sindicatul german al Educației (GEW) a reclamat numărul insuficient de învățători pregătiți special pentru a face față numărului crescut de cazuri de violență în școli. Un studiu al Fundației Robert Bosch publicat în luna aprilie arată că aproape fiecare al doilea profesor dintr-o școală germană s-a confruntat cu cazuri de violență psihologică și fizică în rândul elevilor.
Violența apare uneori din cauza competențelor lingvistice insuficiente. „Uneori, copiii ajung la neînțelegeri și chiar la violență fizică pentru că, în loc să vorbească unii cu alții, se lovesc sau se împing. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple, desigur. În acest sens, limba vorbită este o cheie pentru interacțiunea nonviolentă cu ceilalți, pentru a ne trata reciproc cu respect. Și de aceea este important să vorbim cu toții aceeași limbă la școală. Avem deja clase de școală primară în care niciun copil nu vorbește germana ca limbă maternă. Iar acest lucru se regăsește în numeroase orașe din Germania”, a precizat Stefan Düll, președintele GEW.
Datele oficiale arată că aproximativ 15% dintre elevii ce învățau în anul școlar 2023-2024 aveau un pașaport străin. În acest context, GEW solicită introducerea unui test de cunoaștere a limbii germane ca o precondiție de începere a studiilor primare. Cei care nu ar reuși să treacă testul ar face un an pregătitor.
Autoritățile române nu au niciun control efectiv asupra copiilor români care ajung în Germania. Mulți dintre aceștia ajung acolo alături de părinți și se integrează relativ ușor în sistemul educațional din noua lor țară. Sunt acceptați la școală indiferent de nivelul de cunoaștere a limbii germane pe care îl au, iar statul le oferă cursuri pentru integrarea rapidă.
În aceste condiții, numărul copiilor de origine română care învață în Germania a crescut constant în ultimii cinci ani școlari. Astfel, în 2022-2023, numărul lor a fost de 79.429, față de 49.598 în 2019. Numai că sunt în continuare mulți copii care nu merg la școală în Germania sau care ajung acolo temporar, în circumstanțe diverse, inclusiv situații în care sunt traficați, exploatați prin muncă sau folosiți pentru infracțiuni. Din rândul acestora se recrutează cea mai mare parte a delincvenților de origine română din Germania.
Româncele domină piața prostituției din Germania. Peste 11.000 înregistrate anul trecut
Autoritățile de la București nu au atribuții directe cu privire la investigarea sau urmărirea minorilor români care au comis infracțiuni pe teritoriul german, însă acestea colaborează direct sau prin intermediul unor organisme internaționale cu autoritățile germane. Formele de colaborare includ extrădarea sau transferul, protecția minorilor, asistență socială.
„Schimbul de date și informații de interes polițienesc între autoritățile competente române și germane se desfășoară prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, prin canalele oficiale (Interpol, Europol, Sirene și prin intermediul atașaților de afaceri interne/ofițerilor de legătură), conform solicitărilor primite/transmise de către structurile de poliție/autoritățile naționale cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere”, se arată într-un răspuns pe care l-am primit din partea Inspectoratului General al Poliției Române.
În virtutea principiului de protejare a identității minorilor, autoritățile de la București nu au oferit date concrete privind cazurile în care au colaborat cu cele germane. Singura informație transmisă de IGPR s-a referit la faptul că „nu au fost înregistrate în ultimii trei ani cazuri de extrădare sau transfer a unor minori din România către Germania în vederea continuării judecății”. La rândul său, Ambasada Germaniei la București ne-a spus că nu poate „oferi nici o informație cu privire la cazurile individuale de cooperare polițienească dintre Germania și România”.
Am încercat totodată să facem o comparație între gradul de delincvență juvenilă a minorilor români în Germania și respectiv în România, însă modul diferit de raportare a datelor în cele două țări face foarte dificil acest lucru. De aceea, în continuare o să prezentăm cele mai importante informații publice din România.
Salariul minim aplicabil în Germania în 2024 și 2025
Astfel, conform rapoartelor prezentate de către Ministerul Public, numărul inculpaților minori trimiși în judecată ca și a celor condamnați pentru diferite infracțiuni se menține relativ constant pe ultimii cinci ani, cu o tendință descrescătoare.
Conform datelor oficiale, numai anul trecut, din totalul celor 55.128 de persoane inculpate trimise în judecată în România, 3.194 (respectiv 5.4% din total) au fost minori. Cifrele pe anii anteriori sunt aproximativ similare, înregistrîndu-se chiar o ușoară tendință de scădere.
Cele mai des întîlnite infracțiuni comise de minori în România sunt furtul, vătămarea corporală, uciderea din culpă, tâlhăria, violul etc. După cum se poate vedea, spre deosebire de situația din Germania, numărul cazurilor sau al condamnărilor pentru situații din bullying în România este cvasiinexistent în statisticile oficiale. (Articol preluat de pe Sinopsis)