Skip to content

Brazii naturali de Crăciun sunt tratați cu pesticide și fertilizatori pentru aspect. Cum îi reciclăm

Brazii naturali de Crăciun sunt tratați cu pesticide și fertilizanți pentru aspect. Cum îi reciclăm

Brazii de Crăciun depășesc cu mult impactul climatic al alegerii „natural sau artificial”. Care este cea mai bună alegere pentru un Crăciun ecologic?

În anul 1800, regina Charlotte, soția germană a regelui George al III-lea, a instalat ceea ce este considerat primul brad de Crăciun din Anglia, la Windsor. Brazii de Crăciun decorați aveau deja o lungă tradiție în Germania, dar au devenit rapid o componentă la modă a sezonului festiv pentru clasele superioare engleze. Până în anii 1850, aceștia erau o imagine obișnuită în toată Marea Britanie.

Aproape două secole mai târziu, tradiția de a instala un brad proaspăt tăiat în mijlocul sufrageriei și de a-l împodobi cu lumini și globuri este încă bine înrădăcinată în multe colțuri ale lumii. În Marea Britanie se vând anual peste opt milioane de brazi de Crăciun, iar în SUA se estimează că sunt comercializați între 25 și 30 de milioane de brazi în fiecare an. De asemenea, brazii naturali par să revină în preferințele generațiilor tinere.

Euronews a analizat dilemele ecologice legate de brazii naturali de Crăciun, de impactul acestora supra mediului și de folosirea celor artificiali. Înainte de a fi tăiat și expus, un brad de Crăciun este cultivat pe terenuri care ar putea fi utilizate în alte scopuri. În Vermont, SUA, plantațiile de brazi de Crăciun sprijină economia locală și contribuie la păstrarea peisajului rural. Sunt cultivați în medie timp de zece ani înainte de recoltare, ceea ce înseamnă că pentru fiecare brad tăiat anual, alți nouă rămân în picioare.

„Pădurile bine gestionate joacă un rol imens în soluțiile climatice. Toate tipurile de arbori extrag carbon din atmosferă, îl stochează și reduc astfel cantitatea de poluare cu carbon și ritmul schimbărilor climatice”, spune Andy Finton, director de conservare a peisajului la The Nature Conservancy, o organizație non-profit de mediu din SUA.

Brazii de Crăciun sunt, de obicei, puieți tineri de molid, brad sau pin proveniți din plantații, ceea ce înseamnă că impactul lor asupra mediului depinde foarte mult de ce altceva ar putea fi cultivat pe aceleași terenuri. Este de la sine înțeles că pădurile bătrâne, turbăriile și alte habitate naturale nu ar trebui niciodată utilizate pentru a planta brazi de Crăciun.

Brazii de Crăciun nu sunt incluși în angajamentul UE de a planta trei miliarde de arbori suplimentari până în 2030, deoarece sunt considerați prea efemeri. „Sunt tăiați mai frecvent decât lemnul pentru cherestea sau, desigur, pădurile bătrâne naturale. Așadar, nu există suficient timp pentru ca biodiversitatea să se stabilească și să dezvolte populații sănătoase”, potrivit Paul Caplat, ecolog la Queen’s University Belfast.

Cu toate acestea, cercetările au arătat că plantațiile de brazi de Crăciun pot sprijini biodiversitatea, mai ales în zonele unde aceasta a scăzut din cauza intensificării agriculturii. Motivul este că aceste plantații tind să aibă structuri deschise de habitat, bogate în sol gol, ceea ce permite un acces mai ușor la resursele de hrană. În același timp, copacii pot oferi păsărilor din zonele agricole condiții bune pentru cuibărit.

O cercetare similară din 2019 realizată în Belgia a constatat că diversitatea gândacilor, inclusiv a unor specii amenințate, era mai mare în plantațiile de brazi de Crăciun decât în câmpurile de porumb, deși mai redusă decât în plantațiile de molid pentru lemn, care sunt lăsate să crească mai mult timp și folosesc mai puțini fertilizatori și pesticide decât brazii de Crăciun.

Studiile au constatat că plantațiile de brazi de Crăciun pot oferi refugii pentru păsările din zonele agricole intensive, cum ar fi sticleții sau ciocârliile de pădure, după cum reiese dintr-un studiu din 2022 realizat în Germania.
Moș Nicolae a fost odată mai important decât Moș Crăciun. Cum i-a furat Moș Crăciun sărbătoarea

În regiunile împădurite natural din nord-estul SUA, pădurile tinere și deschise, cum sunt plantațiile de brazi de Crăciun, pot oferi o concentrație mai mare de insecte sau ierburi, susținând păsările și mamiferele în anumite etape ale ciclului lor de viață.

Brazii de Crăciun sunt, de obicei, tratați cu cantități semnificative de pesticide și, mai ales, fertilizatori pentru a le menține aspectul estetic, ceea ce are un impact asupra mediului. Un studiu condus de ecologul peisagist Merle Streitberger de la Universitatea Osnabrück din Germania a descoperit că plantațiile de brazi de Crăciun ecologici aveau o structură îmbunătățită a habitatului și o diversitate mai mare a speciilor de plante comparativ cu cele convenționale, recomandând în mod special reducerea utilizării erbicidelor.

Și apoi există problema carbonului. La fel ca orice alt arbore, brazii de Crăciun captează carbon în timpul creșterii. După ce sunt tăiați, aceștia încep să elibereze acel carbon. Aceasta înseamnă că pe ce arborele moare, nu există o reducere netă a carbonului. Carbon Trust estimează că un brad de Crăciun de  doi metri înălțime, ars după utilizare, emite doar 3,5kg CO2e, aproximativ 0,2% din emisiile generate de un zbor dus-întors între Londra și New York. Un brad de aceeași dimensiune care ajunge la groapa de gunoi are o amprentă de carbon de 16kg CO2e, echivalentul a 1% din acel zbor dus-întors.

Modul în care oamenii elimină brazii de Crăciun după utilizare este cel mai important factor în calcularea amprentei de carbon. Cel mai rău scenariu are loc atunci când brazii ajung în gropile de gunoi. Acolo, condițiile anaerobe favorizează eliberarea carbonului sub formă de metan, un gaz cu efect de seră de aproximativ 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani.

Conform datelor Carbon Trust, un brad care ajunge la groapa de gunoi emite de 4-5 ori mai mult carbon decât unul care nu ajunge acolo. Este, de asemenea, util să verificați dacă locul de unde ați cumpărat bradul oferă servicii de reciclare. Brazii întregi pot fi chiar folosiți ca instrumente pentru restaurarea habitatelor pe malurile râurilor sau de-a lungul țărmurilor pentru a preveni eroziunea.

Pe lângă eliminare, brazii de Crăciun contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră prin intermediul îngrășămintelor utilizate pentru creșterea lor. Acestea sunt produse folosind combustibili fosili și generează oxid de azot, un alt gaz cu efect de seră extrem de puternic. În plus, gestionarea și recoltarea pădurilor necesită combustibil, la fel ca transportul brazilor până la locația lor finală.

„Chiar și brazii reali ajung adesea ambalați în plasă de plastic,” spune Julian Stratenschulte, o plasă care poate dura secole pentru a se descompune în mediu. Există totuși opțiuni care pot evita complet risipa. Unele afaceri oferă servicii de închiriere a brazilor de Crăciun, permițându-vă să împrumutați un brad în ghiveci pentru câteva săptămâni de sărbători. Pentru cei care au spațiu, o altă soluție excelentă este să cumpărați un brad crescut în ghiveci, să-l păstrați în grădină până anul următor și, eventual, să-l plantați definitiv când devine prea mare.

O altă întrebare este dacă nu ar fi mai bine să optați pentru un brad artificial. Acesta se descompune în sute de ani pentru a se descompune în gropile de gunoi, dar ar putea avea un impact mai scăzut asupra carbonului dacă sunt refolosiți suficient de mult timp. Carbon Trust estimează că amprenta de carbon a brazilor artificiali este de aproximativ de șapte până la 20 de ori mai mare decât cea a brazilor naturali, în funcție de factori precum dacă bradul natural ajunge la groapa de gunoi sau distanța parcursă pentru a-l cumpăra. Dacă aveți deja un brad artificial, cheia este să-l reutilizați cât mai mulți ani posibil.

URMĂREȘTE-NE pe FACEBOOK, X sau GOOGLE NEWS!