Summitul NATO desfășurat la Haga în iunie 2025 a consfințit o schimbare istorică de paradigmă în ceea ce privește strategia de apărare colectivă a alianței. Cei 32 de membri s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, o țintă ambițioasă influențată direct de presiunile exercitate de președintele SUA, Donald Trump. Această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și îngrijorările persistente legate de amenințarea rusă.
Summitul a fost gândit aproape în totalitate în funcție de prezența lui Trump, iar liderii europeni au acționat anticipativ pentru a evita orice amenințare cu retragerea SUA din NATO. Declarația finală include reafirmarea fermă a Articolului 5: un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
►►► Șeful NATO: „Învățați rusa sau mutați-vă în Noua Zeelandă”
Obiectivul de 5%: un pas uriaș pentru aliați
Noua țintă presupune ca 3,5% din PIB să fie alocate pentru cheltuieli militare clasice (trupe, armament), iar 1,5% pentru investiții conexe în infrastructură, securitate cibernetică și protecția infrastructurii critice. Pentru unele state, cum este Polonia, care deja alocă peste 4% din PIB, ajustarea va fi minimă. Pentru altele, precum Spania, care investește sub 1,3%, efortul va fi considerabil.
Spania a acceptat declarația comună, dar a refuzat explicit să se alinieze la ținta de 5%. Premierul Pedro Sánchez a declarat că „Spania își îndeplinește obligațiile NATO cu 2,1% din PIB”, subliniind că armata spaniolă este capabilă să răspundă cerințelor alianței. Reacția lui Trump a fost promptă: „Spania va plăti. Vor avea parte de tarife vamale duble.”
Germania: o schimbare istorică de direcție
Germania se numără printre statele care au răspuns deja favorabil. Cancelarul Friedrich Merz a anunțat că Berlinul va crește bugetul apărării la 2,4% în 2025, cu un obiectiv de aproximativ 3% până în 2029, iar plafonul datoriilor publice va fi suspendat pentru a permite această creștere. „Nimeni să nu îndrăznească să atace NATO, nici măcar într-un singur punct. Rusia nu este suficient de puternică pentru a înfrunta alianța, dar nu știm dacă într-o zi nu ne va testa determinarea”, a avertizat Merz.
►►► Japonia, un pas spre NATO. Vrea să se alăture comandamentului Alianței pentru sprijinul Ucrainei
De unde vin banii?
Fiecare stat va decide propriile mecanisme de finanțare. Uniunea Europeană a aprobat un fond comun de înarmare de 150 miliarde de euro și permite acum creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 1,5% din PIB pe an, timp de patru ani, fără sancțiuni pentru depășirea deficitului bugetar. În 2024, statele NATO au cheltuit peste 1,3 trilioane dolari pentru apărare. Aplicarea noilor procente ar putea însemna sute de miliarde în plus anual.
Trump: centrul gravitației summitului
Președintele american a fost figura centrală a întâlnirii. Totul, de la programul scurtat până la decorul dineului regal, a fost calibrat pentru a-l ține pe Trump în joc, după ce în trecut a abandonat un summit G7. De altfel, ținta de 5% era deja stabilită înainte de începerea oficială a reuniunii. „Dacă nu aș susține Articolul 5, nici n-aș fi aici”, a declarat Trump la Haga, într-o declarație menită să liniștească partenerii europeni.