Skip to content

Mihail Kogalniceanu devine cea mai mare bază aeriană NATO din Europa

Cea mai mare bază aeriană NATO

Baza aeriană Mihai Kogălniceanu (MK) din România este pe cale să devină cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, depășind chiar și renumita bază Ramstein din Germania, scrie BBC. Situată strategic aproape de Marea Neagră, această expansiune amplă reflectă răspunsul Alianței Nord-Atlantice la provocările de securitate din regiune și la agresiunea rusă din Ucraina. Baza va găzdui o gamă largă de echipamente militare avansate și personal din 32 de țări membre NATO, consolidându-și rolul crucial în arhitectura de apărare a Europei.

Baza MK va găzdui în curând o escadrilă de avioane F-16, achiziționate recent din Norvegia, precum și drone MQ-9 Reaper. De asemenea, va deveni un oraș militar în care personalul armatelor NATO din 32 de țări se va stabili prin rotație. Printre cei mai noi sosiți se numără și finlandezii. Situată la doar 20 km de coasta Mării Negre, baza este la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși.
►►► NATO discută punerea unor arme nucleare în stare de prealertă

Pentru pilotul RAF Flt. Lt. Charlie Tagg, aceasta este a treia și ultima sa misiune la baza MK. „Există o prezență americană mult mai mare aici acum, cu mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente.” Invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat atât zonele de zbor, cât și postura strategică a misiunii. În 2021, piloții NATO zburau departe peste apele internaționale din Marea Neagră. Acum, însă, rămân în zona de 12 mile nautice deasupra apelor teritoriale românești și bulgare, „pentru a evita neînțelegerile și situațiile de escaladare cu rușii”.

„Anterior eram aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai mult pentru a reasigura alte țări NATO, precum România, că suntem aici și suntem dispuși să apărăm,” spune Tagg.

„Ei se vor deplasa doar prin zonă – nu este împotriva vreunei legi internaționale, au dreptul să facă asta. Dar noi vom trimite un avion lângă cel adversar. Dintr-un punct de vedere al posturii, arată rușilor că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, așa că transmitem un mesaj clar. Și obținem, de asemenea, informații valoroase pentru noi, înregistrăm numerele de serie ale avioanelor și armele pe care acestea le transportă, contribuind astfel la întregul tablou de informații.”

Noaptea târziu, în complexul britanic de la baza MK, Tagg urmărește desfășurarea războiului din Ucraina vecină pe ecranele radar. „Puteam vedea drone Shahed mergând spre Odesa. Sursele de căldură la sol, unde lovesc armele, și fluxurile radar care urmăresc atât avioanele prietenoase, cât și pe cele neprietenoase. Este destul de ireal.”

În timp ce avioanele NATO evită întâlnirile neesențiale cu rușii, au existat două incidente cunoscute deasupra Mării Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit un ordin de la controlul de sol și aproape a doborât un avion britanic de recunoaștere. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, operată din România, a fost deliberat doborâtă de un avion rusesc SU-27 „Flanker” deasupra apelor internaționale.

Viața de zi cu zi la baza MK, în ciuda acestor provocări, este în mare parte calmă. În fața clădirii comandantului bazei, Nicolae Crețu, pescărușii și ciorile culeg zgomotos cireșele. În biroul său semi-permanent, Scott Delay, de la American Army Support – Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de membri ai personalului american pe care baza îi susține. „Încercăm să le oferim un sentiment de acasă cât timp sunt aici.”
►►► Român arestat pentru trădare. A trimis la Ambasada Rusiei imagini cu obiective militare NATO

O dificultate cu care se confruntă soldații americani, spune el, este că timpul de livrare pentru articolele comandate pe internet poate fi de săptămâni în România, spre deosebire de ore în SUA.

Pilotul britanic Charlie Tagg și-a prezentat avionul jurnaliștilor britanici. De aproape, Typhoon-ul arată puternic, dar puțin învechit. Însă armele, explică el, sunt modernizate constant. „Acum poate lansa trei tipuri diferite de bombe. Și primim radare noi, care ne vor permite să detectăm și să eliminăm amenințările de la distanțe și mai mari.”

URMĂREȘTE-NE pe FACEBOOK, X sau GOOGLE NEWS!