Românii se confruntă cu perspectiva unei noi perioade de austeritate, similară cu cea din anii 2010. Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ, vineri, 4 iulie, proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, avertizând că pachetul propus de Guvern va duce la o „scădere drastică a nivelului de trai” și va genera un „impact social și economic negativ asupra întregii societăți”.
CES argumentează că măsurile propuse sunt dezechilibrate social și lipsite de mecanisme de compensare pentru categoriile vulnerabile, fiind construite pe o logică fiscală regresivă. Se estimează o creștere a prețurilor la alimentele de bază și medicamente din cauza majorării TVA-ului la aceste produse, a creșterii accizelor la carburanți și a taxei de rovinietă. Aceste majorări, alături de liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze și diminuarea veniturilor pentru o parte a salariaților prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2025, vor afecta drastic puterea de cumpărare a cetățenilor, în special a persoanelor și familiilor vulnerabile. CES consideră că măsurile de austeritate ar fi trebuit abordate etapizat, pe o perioadă mai lungă de timp.
Proiectul de lege nu respectă principiile echității și progresivității politicilor publice, transferând presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii. Măsurile pot adânci inegalitățile sociale, afecta accesul la bunuri esențiale și reduce capacitatea de subzistență a gospodăriilor vulnerabile, putând chiar destabiliza social și alimenta tensiunile într-un context marcat de polarizare și neîncredere instituțională.
►►► Ministrul Finanțelor: „Nu există niciun risc privind amânarea sau blocarea plății salariilor și pensiilor”
Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% pentru produse și servicii esențiale va avea un impact inflaționist imediat, afectând accesul la bunuri esențiale, mai ales pentru categoriile sociale vulnerabile, deoarece TVA-ul este o taxă regresivă. Eliminarea facilităților fiscale va duce la creșteri de prețuri pentru produse de strictă necesitate (hrană, apă, tratamente medicale) fără garanția compensării acestor scumpiri prin măsuri sociale. Impactul va fi disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mici, care alocă o pondere mai mare din bugetul lunar consumului de bază. CES subliniază că o scumpire de câteva procente poate însemna reducerea consumului alimentar, renunțarea la tratamente esențiale sau acumularea de datorii pentru familiile aproape de pragul de subzistență. Această măsură contravine recomandărilor europene privind protejarea categoriilor vulnerabile în perioade de ajustări fiscale, Comisia Europeană accentuând necesitatea unor politici de consolidare bugetară echilibrate.
Modificări în sistemul de sănătate și asigurări sociale
Proiectul de lege prevede ca persoanele cu pensii de peste 3.000 de lei să datoreze contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru partea care depășește acest prag. Deși există un plafon de protecție, măsura afectează pensionarii cu venituri medii, în special pe cei din orașele mari, echivalând cu o reducere netă a pensiei în lipsa unor măsuri de compensare.
De asemenea, eliminarea din rândul persoanelor asigurate la sănătate fără plata contribuției a celor incluse în programele naționale de HIV/SIDA și tuberculoză aduce un risc epidemiologic prea ridicat în raport cu economiile bugetare. Restrângerea categoriilor coasigurate și impunerea contribuției la CASS pentru persoane anterior exceptate (pensionari, membri de familie) va reduce gradul de acoperire și accesul la servicii de sănătate, contribuind la creșterea inegalităților și deteriorarea sănătății publice.
CES atrage atenția asupra erodării principiului solidarității familiale și contradicției cu scopul sistemului de asigurări sociale. Asigurarea rudelor apropiate devine o obligație pecuniară, nu un drept, ducând la o „desocializare” a sistemului de sănătate, unde accentul cade pe capacitatea de plată individuală, nu pe solidaritatea socială și familială. Statul pare să externalizeze responsabilitatea socială către populație, transformând o protecție socială gratuită într-un produs plătit de familie, ceea ce creează un risc de inechitate socială pentru familiile cu venituri mici.
Proiectul de act normativ are un impact social sever, deoarece multe categorii protejate social (persoane fără venituri, întreținute, pensionari cu venituri mici) își pierd calitatea de asigurat la 1 septembrie 2025, dacă nu se încadrează în noile condiții, afectând principiul solidarității sociale. Lipsa unor măsuri tranzitorii, perioade de grație, informare prealabilă sau posibilitatea de menținere temporară în sistem este o problemă majoră, expunând aceste persoane la riscul de excludere medicală.
►►► Bolojan: Reformele necesare „vor avea niște costuri sociale inevitabile”
Alte prevederi criticate
Produse culturale: Creșterea TVA-ului pentru produse culturale afectează accesul la cultură, educație și informare, în special pentru tineri și comunități cu resurse limitate, amplificând decalajele și reducând accesul la informație de calitate.
Concedii medicale: Reducerea indemnizațiilor pentru concediile medicale și restrângerea categoriilor coasigurate va afecta salariații și persoanele vulnerabile, putând descuraja prezentarea la medic și crește riscul de agravare a stării de sănătate.
Indemnizație de hrană: Reducerea pragului salarial pentru acordarea indemnizației de hrană la 6.000 lei net afectează personalul cu experiență, generând demotivare și risc de migrație, în ciuda economiilor bugetare modeste.
Munca suplimentară: Creșterea termenului de compensare a muncii suplimentare de la 90 la 120 de zile este un regres, putând duce la oboseală cronică și supraîncărcarea personalului, cu efecte negative asupra sănătății și performanței.
Compensarea concediilor neefectuate: Prevederea prin care personalul din instituțiile și autoritățile publice nu beneficiază de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2026 contravine Codului Muncii și Directivei Europene 2003/88/CE, reprezentând o limitare a unui drept fundamental și creând discriminare față de angajații din mediul privat.
Vouchere de vacanță: Reducerea pragului de venit pentru acordarea voucherelor de vacanță creează inechitate și discriminare între salariați cu funcții identice, contravine scopului inițial de a sprijini turismul intern, afectează clasa de mijloc din sectorul bugetar și creează discriminare față de sectorul privat.
Transport studenți: Limitarea dreptului studenților de a circula cu transportul feroviar cu reducere de 90% și pentru anul 2026 va afecta mobilitatea acestora, fără a aduce beneficii reale în reducerea cheltuielilor statului.
Burse studenți: Modificarea modului de calculare a fondului de burse, raportat la valoarea netă a salariului minim, va diminua fondul cu 40%, reducând numărul de studenți beneficiari și accentuând inechitățile în învățământul superior. De asemenea, acordarea subvențiilor doar pe perioada activităților didactice va reduce și mai mult posibilitatea studenților de a beneficia de burse în perioadele de vacanță.
Burse studenți români de pretutindeni: Restrângerea dreptului studenților români de pretutindeni de a beneficia de burse de performanță sau speciale în aceleași condiții cu studenții cetățeni români, prin eliminarea cumulării burselor și acordarea lor doar pe perioada activităților didactice, aduce obstacole suplimentare pentru aceștia.
CES recunoaște urgența corectării deficitului bugetar, dar consideră că soluția aleasă este dezechilibrată și injustă, bazată aproape exclusiv pe creșterea poverii fiscale, fără consultări suficiente și fără o reformă serioasă a aparatului de stat. Consolidarea bugetară ar trebui să se bazeze pe eficientizarea cheltuielilor statului, reducerea risipei, îmbunătățirea colectării, digitalizarea administrației și stimularea inițiativei private.