Uniunea Europeană și-a îndemnat pe 26 martie 2025 cetățenii să-și facă provizii de alimente, apă și alte bunuri esențiale pentru cel puțin 72 de ore, pe fondul creșterii riscurilor de criză cauzate de război, atacuri cibernetice, schimbări climatice și boli.
Acest apel adresat celor 450 de milioane de cetățeni ai UE vine în contextul în care blocul comunitar, format din 27 de națiuni, își reconsideră strategia de securitate, mai ales după ce administrația Trump a avertizat că Europa trebuie să își asume o mai mare responsabilitate în acest domeniu, scrie Associated Press.
În ultimii ani, UE s-a confruntat cu pandemia de COVID-19 și cu amenințarea reprezentată de Rusia, inclusiv cu încercările acesteia de a exploata dependența Europei de gazele naturale rusești pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un nou atac în Europa până în 2030.
Deși Comisia Europeană încearcă să nu creeze panică, autoritățile au subliniat importanța asigurării „unor provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore în caz de criză”.
UE se pregătește de război. „Istoria nu ne va ierta inacțiunea”
UE dorește ca fiecare stat membru să dezvolte un kit de supraviețuire de 72 de ore pentru cetățeni, astfel încât aceștia să poată face față oricărei crize noi care ar putea apărea.
Acest demers face parte din Strategia Uniunii pentru Pregătire, care solicită, de asemenea, stocarea mai multor provizii esențiale și o cooperare îmbunătățită între civili și militari.
Strategia prezentată de Comisia Europeană include o listă de 30 de acțiuni concrete pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru a-și spori pregătirea în fața unor posibile crize viitoare, fie că este vorba despre dezastre naturale, accidente industriale sau atacuri din partea unor actori ostili în domeniul cibernetic sau militar.
„În UE trebuie să gândim diferit, pentru că amenințările sunt diferite; trebuie să gândim mai amplu, pentru că și amenințările sunt mai mari,” a declarat Hadja Lahbib, comisarul pentru Ajutor umanitar și gestionarea crizelor.
Unul dintre aspectele cheie identificate este necesitatea de a îmbunătăți pregătirea populației, Comisia îndemnând statele membre să se asigure că cetățenii au un kit de urgență care le permite autonomie timp de cel puțin 72 de ore în cazul în care sunt izolați de proviziile esențiale.
Mai multe state membre au deja astfel de orientări, dar cu perioade diferite. Franța, de exemplu, recomandă un kit de supraviețuire pentru 72 de ore care trebuie să includă: alimente, apă, medicamente, un radio portabil, o lanternă, baterii de rezervă, încărcătoare, numerar, copii ale documentelor importante, inclusiv rețete medicale, chei de rezervă, haine groase și unelte de bază, cum ar fi bricege multifuncționale.
Finlanda își pregătește populația de război. Suedia îi urmează exemplul
Planul Comisiei urmărește armonizarea acestor ghiduri la nivelul celor 27 de state membre, astfel încât „fiecare persoană, la diferite niveluri, să aibă, ca să spunem așa, un manual despre ce trebuie făcut când se aud sirenele”.
„Nivelul de pregătire în Uniune, între diferitele state membre, variază foarte mult. Conceptul de pregătire este, fără îndoială, înțeles în mod diferit în fiecare stat membru”, a explicat un oficial.
Un alt aspect esențial al strategiei este creșterea rezervelor de echipamente și provizii esențiale, inclusiv măsuri medicale precum vaccinuri, medicamente și echipamente sanitare, materii prime critice necesare pentru producția industrială sau echipamente strategice, precum și echipamente energetice.
Bruxelles-ul a propus în ultimele săptămâni măsuri pentru creșterea stocurilor de medicamente esențiale și minerale critice, competență care revine statelor membre.
Îmbunătățirea cooperării între autoritățile civile și cele militare în caz de criză este, de asemenea, o prioritate. Comisia Europeană a anunțat că va crea un cadru de pregătire civil-militar cu roluri și responsabilități clar definite și a cerut organizarea periodică a unor exerciții pentru testarea celor mai bune practici.
Procesul de stabilire a responsabilităților dintre autoritățile civile și cele militare a început deja, oficialul oferind ca exemplu recente acte de sabotaj din Marea Baltică.
Ungaria deschide porțile Schengen pentru spionii ruși prin noul sistem de vize. „Un risc major pentru securitatea UE”
Un nou centru de coordonare a crizelor la nivelul UE va publica un prim raport în 2026. Întrebați de ce executivul UE are nevoie de mai bine de un an pentru a finaliza acest document, oficialii au explicat că este vorba despre un proces complex care implică numeroase contribuții din partea statelor membre, precum și analize sectoriale realizate la intervale diferite de timp.
În așteptarea raportului final, Comisia Europeană va publica avertismente timpurii și va înființa anul acesta o platformă de monitorizare care va permite statelor membre să fie informate în timp real cu privire la riscuri și să colecteze date pentru pregătirea viitoarelor măsuri.