Locuința este un drept fundamental, iar orașele sunt pregătite să colaboreze cu UE pentru a se asigura că fiecare cetățean are acces la o locuință accesibilă, scrie Euronews.
Pentru a construi o casă solidă, ai nevoie de fundații solide, iar același lucru este valabil și pentru abordarea crizei locuințelor din Europa. Dacă noua Comisie Europeană dorește cu adevărat să ofere locuințe accesibile și sustenabile pentru toți, trebuie să înceapă printr-o colaborare strânsă cu partenerii săi din domeniul locuințelor, inclusiv cu primăriile.
De la preluarea noului său mandat, Ursula von der Leyen a recunoscut în sfârșit amploarea problemei locuințelor și a făcut din această chestiune o prioritate numindu-l pe Dan Jørgensen din Danemarca drept primul comisar european pentru locuințe și lansând Planul European pentru Locuințe Accesibile.
De mult timp a fost tras un semnal de alarmă, pentru că pe măsură ce prețurile în creștere împing oamenii și comunitățile în situații vulnerabile, iar lucrătorii esențiali, mamele singure și tinerii se îndepărtează tot mai mult de locuințele accesibile.
Dacă această nouă inițiativă a UE dorește să deschidă calea pentru o schimbare reală, președinta și echipa sa trebuie să colaboreze cu municipalitățile, cei mai apropiați aliați ai lor. Acestea au dezvoltat o diversitate bogată de soluții pentru locuințe sociale, publice și accesibile, integrate în planurile de dezvoltare urbană.
Criza locuințelor este cea mai acută în zonele urbane unde cererea de locuințe accesibile depășește cu mult oferta. Nu mai este doar o criză pentru cei mai vulnerabili. Familiile cu venituri mici și medii sunt, de asemenea, excluse din orașele pe care le deservesc.
De ce simțim frig în locuință chiar și la 20 de grade? Explicații și soluții
Cifrele vorbesc de la sine. Până la sfârșitul anului trecut, chiriile medii în UE erau cu aproape 25% mai mari decât în 2010, în timp ce prețurile locuințelor au crescut cu aproape 50%. Potrivit Eurostat, zeci de milioane de europeni sunt împovărați de costurile locuințelor.
Primarii nu așteaptă soluții, dar este nevoie de un sprijin mai mare din partea UE și a guvernelor naționale. În zona metropolitană Lyon, autoritățile locale se asigură de aplicarea reglementărilor naționale privind procentajul de locuințe sociale și accesibile în proiectele noi de locuințe, precum și de controlul chiriilor.
Modelul de locuințe sociale și accesibile al Vienei, cunoscut sub numele de „locuințe pentru binele comun,” este renumit la nivel mondial și este recomandat ca sursă de inspirație pentru alte țări, deoarece sprijină oamenii și economia. Viena și-a extins eforturile de a combate prețurile inaccesibile la energie, investind semnificativ în locuințe eficiente din punct de vedere energetic și oferind sprijin grupurilor vulnerabile, inclusiv mamelor singure.
Dar există o problemă. Municipalitățile sunt forțate să facă compromisuri dificile între construirea de noi locuințe și menținerea eficienței energetice. Peste jumătate dintre primari spun că nu au resursele necesare pentru a asigura locuințe pentru cei mai vulnerabili rezidenți.
UE trebuie să treacă la acțiuni concrete. În primul rând, trebuie să-și revizuiască regulile privind ajutorul de stat, care limitează investițiile în locuințe sociale, restrângându-le, prin definiție, la un grup țintă îngust. Reformele ar trebui să asigure că investițiile răspund nevoilor sociale, oferind locuințe accesibile pentru toți și oferind orașelor flexibilitatea de a aborda provocările specifice.
În al doilea rând, următorul buget al UE trebuie să aibă printre priorități investițiile în locuințe. Orașele au nevoie de un acces mai facil la fondurile UE pentru a construi noi locuințe și pentru a renova locuințele publice existente. Amploarea deficitului de locuințe sociale și accesibile este prea mare pentru a fi ignorată.
În al treilea rând, orașele au nevoie de sprijinul UE pentru a naviga prin rețeaua complexă de mecanisme de finanțare. Asistența tehnică este crucială pentru a debloca fondurile UE și pentru a transforma planurile ambițioase în rezultate concrete.
Comisarul Jørgensen ar trebui să colaboreze strâns cu ceilalți comisari UE din domenii precum locurile de muncă și competențele, drepturile sociale, acțiunile climatice și economia sustenabilă. Locuințele nu sunt doar despre cărămidă și mortar. Este vorba despre crearea unor comunități reziliente care nu lasă pe nimeni în urmă.
Comisarul pentru Locuințe trebuie să reunească toți actorii implicați în sectorul locuințelor, inclusiv orașele, regiunile, organizațiile de locuințe și sindicatele chiriașilor, pentru a dezvolta o strategie cuprinzătoare a UE privind locuințele. Platforma financiară propusă de Banca Europeană de Investiții trebuie, de asemenea, să reflecte provocările cu care se confruntă orașele.
Conform celui mai recent raport Eurostat despre locuințele în Europa, prețurile caselor în UE au crescut cu 48% între 2010 și 2023, în timp ce costurile legate de locuințe, inclusiv utilitățile, au explodat în unele state membre. În 2023, Irlanda s-a confruntat cu cele mai ridicate costuri de locuire, incluzând apa, electricitatea și gazele, acestea fiind de două ori mai mari decât media UE. Pe locul al doilea s-a situat Luxemburgul (86% peste media UE), urmat de Danemarca (80% peste medie).
Poliția daneză avertizează studenții cu privire la escrocheriile legate de închirierea locuințelor
Între timp, în Bulgaria și Polonia, costurile locuințelor au fost cele mai mici din blocul comunitar, situându-se sub media UE cu 61% și, respectiv, 56%. Analizând evoluția prețurilor, Eurostat observă că între 2010 și 2023 costurile locuințelor în Irlanda au crescut de la 17% peste media UE la 101%, practic dublându-se.
Costurile au crescut în 17 state membre în aceeași perioadă, în timp ce au scăzut în 9, inclusiv Grecia, Cipru și Spania. În Polonia, costurile locuințelor au rămas neschimbate. Deși crizele locuințelor afectează diverse țări din Europa, inclusiv Irlanda, Portugalia și Spania, tendința de creștere vertiginoasă a prețurilor proprietăților a fost ușor întreruptă anul trecut când prețurile caselor au scăzut cu 0,3% în medie.
Totuși, privind imaginea de ansamblu, prețurile caselor au crescut în total cu 48% între 2010 și 2023, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Estonia (+209%), Ungaria (+191%) și Lituania (+154%). Prețurile proprietăților au scăzut doar în două state membre (nu există date din Grecia): Italia (-8%) și Cipru (-2%).
Costurile chiriei au crescut constant, înregistrând o creștere totală de 22% între 2010 și 2023 în aproape toate statele membre, cu excepția Greciei. Comparativ, inflația generală în UE în aceeași perioadă a fost de 36%. Cu toate acestea, au existat țări în care chiriile au crescut mult peste medie. În Estonia, unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor de închiriere, costurile au sărit cu +211%, în Lituania cu +169%, iar în Irlanda chiriile s-au dublat în aceeași perioadă.
În medie, europenii au cheltuit aproximativ o cincime (19,7%) din venitul disponibil pentru locuințe anul trecut, cu cele mai mari procente în Grecia (35,2%), Luxemburg (27,6%) și Danemarca (25,9%). În Norvegia, Elveția și Germania, oamenii cheltuiesc aproximativ un sfert din venitul lor disponibil pe locuințe. Pentru cei care ar putea fi considerați expuși riscului de sărăcie în UE, această pondere a fost mult mai mare, 38,2% în medie.
GERMANIA: Când poate fi crescută chiria, încetarea contractului, cum ne înscriem pentru închirierea unei locuințe
Europenii sunt nevoiți să reducă cheltuielile cu alimentele pentru a plăti ratele la bancă, pe măsură ce costurile cresc vertiginos. Peste două treimi dintre persoanele care locuiesc în gospodării din UE dețineau locuința în anul 2023.
Există diferențe uriașe în cadrul blocului comunitar în ceea ce privește proprietatea asupra locuințelor. În România, de exemplu, mai mult de 95% din populație deține locuința. Țara este urmată îndeaproape de Slovacia, Croația și Ungaria, unde mai mult de 90% dintre oameni dețin propriile locuințe.
Cele mai frecvente locuințe închiriate se regăsesc în Elveția și Germania, unde mai mult de jumătate din populație sunt chiriași. La nivelul întregii UE, peste două treimi (69%) din populație deține o locuință, în timp ce restul de 31% locuiește în locuințe închiriate.
În UE, în 2023, peste jumătate din populație locuia într-o casă, în timp ce aproape 48% locuiau într-un apartament, iar un procent minor de 0,6% a ales o altă formă de cazare, cum ar fi ambarcațiuni sau rulote. Deși alegerea între o casă sau un apartament poate depinde în mare parte de faptul că locuința se află într-un oraș sau într-o zonă rurală, comparând la nivelul întregii țări, Irlanda era de departe liderul, cu 90% din populație locuind într-o casă.
Țara cu al doilea cel mai mare procent de case a fost Olanda (79%), în timp ce Belgia și Croația (ambele cu 77%) împart locul al treilea. În schimb, Spania avea cel mai mare procent de apartamente (66%), urmată de Letonia (65%, date din 2021), Malta (63%) și Germania (61%).
Unde au investit europenii cel mai mult în proprietăți? Cei care locuiesc în Cipru au investit echivalentul a 8,6% din PIB-ul țării în proprietăți anul trecut, conform Eurostat. În Italia, acest procent a fost de 7%, ușor mai mult decât în Germania (6,9%) și Franța (6,4%). Cel mai scăzut procent a fost înregistrat în Polonia (2,2% din PIB) și Grecia (2,3%). Investiția medie în locuințe în UE s-a situat la 5,8% din PIB în 2023, aproximativ un trilion de euro.