Sute de români care muncesc în agricultură și locuiesc într-un orășel german aflat la aproximativ 100 de km de granița cu Danemarca au un conflict îndelungat cu localnicii. Motivul? Familiile de români extinse lasă peste tot gunoaie, distrug mașini, pun muzica tare până dimineața sau taie oi în curte.
Localnicii din Wesselburen, landul Schleswig-Holstein, s-au săturat de obiceiurile românilor care vin de ani de zile să muncească în fermele din zonă. Primarul Holger Ehlers s-a hotărât să rezolve lucrurile și a înființat un grup de lucru pentru a-i integra pe români.
Misterul tancului transportat de un român prin Germania se adâncește
În grupul de lucru sunt politicieni locali, reprezentanți ai districtului, ai serviciului social al bisericii și polițiști. „Am obținut deja succese inițiale, am intrat în contact cu reprezentanți ai familiilor extinse din România, așa că vrem să vorbim direct cu românii pe viitor”, a declarat edilul pentru televizunea NDR.
În urmă cu câțiva ani, în această regiune din nordul Germaniei au venit primele familii din România. Au găsit de lucru în agricultură, în special la mulți cultivatori de varză. Christian Ufen, președintele unei asociații a legumicultorilor din zonă, spune că 85-90% dintre muncitorii agricoli sunt din România.
De-a lungul anilor, comunitatea românească a crescut, tot mai mulți compatrioți stabilindu-se între Wesselburen. Unii au cumpărat case vechi în centrul orașului, le-au renovat și au locuiesc acolo cu familiile lor extinse.
În luna iulie numele Wesselburen a ajuns în presa germană după un scandal care a avut la ștrandul din localitate. Un grup de bărbați români care au băut peste măsură au început să arunce cu sticle, să se înjure și să se îmbrâncească.
Managerul ștrandului a sunat la poliție. Patru mașini de patrulare au ajuns imediat la locul incidentului, dar, când polițiștii le-au cerut scandalagiilor să părăsească zona, românii au refuzat. Așa că trupele de ordine au evacuat ștrandul și apoi i-au scos pe indivizi.
Bărbat de 70 de ani, depistat la frontieră cu patru vehicule furate din Germania
Primarul crede că românii pot fi integrați doar dacă autoritățile colaborează cu ei. Din iulie nu au mai fost alte incidente, ceea ce, spune primarul Ehlers, înseamnă că lucrurile sunt pe drumul cel bun. O cale de integrare este, după cum a explicat Daniela Erdmann, șefa departamentului de afaceri sociale, accesul tinerilor din familiile de români la centrele de zi, școli și servicii de asistență.
Un exemplu este cel de la serviciul social al bisericii unde lucrează un asistent de origine română. Autoritățile locale au dat și un anunț prin care încearcă să angajeze un asistent social care să aibă grijă de tinerii români din zonă. El ar trebuie să intre în contact direct cu aceștia, să îi viziteze la școală, la locurile de joacă și să stea de vorbă cu ei atunci când sunt în fața supermarketurilor. Importante sunt și cursurile de limbi străine suplimentare, la fel ca și informațiile pe care româncele trebuie să le aibă despre drepturile lor în Germania.
York Wollatz are o fermă în Süderdeich, lângă Wesselburen, și se bazează de câțiva ani pe angajații români pentru recoltarea verzei. „Cred că pentru aproape fiecare fermă de aici care cultivă legume, muncitorii români sunt principala forță de muncă”, a explicat el pentru presa germană. Patru oameni din România lucrează acum la el în mod permanent tot timpul anului.
Rareori germanii fac această muncă pe câmp și la fermă. „Pe lângă varză, mai cultivăm cartofi și morcovi, iar când nu am nevoie de angajați pe câmp, îi folosesc în turism”, a adăugat Wollatz. Fermierul deține și câteva apartamente de vacanță și cai la fermă, așa că întotdeauna există ceva de făcut pentru angajații români.
Hunedorean plecat la muncă în Germania, dispărut în Dortmund
„Încerc să iau legătura personal, să construiesc o relație, în ciuda problemelor lingvistice. Este important pentru mine să-i tratez corect. Românii provin dintr-o cultură complet diferită, habar nu au despre unele lucruri, cum ar fi separarea deșeurilor. Trebuie să le explicăm și apoi lucrurile funcționează”, a mai zis fermierul.
Mădălin Duna lucrează de peste doi ani la ferma Wollatz. Se simte confortabil aici și, spre deosebire de unii dintre compatrioți, el vorbește bine germana și uneori glumește cu șeful său în pauze. Tânărul de 24 de ani locuiește cu soția sa într-un apartament închiriat în Wesselburen și ar dori să rămână aici: „Nu am nici un stres aici. Totul este bine. Nu pot spune asta 100 la sută încă, dar vreau să rămân aici atâta timp cât funcționează.”