Atacul Israelului asupra Iranului are consecințe majore nu doar pe plan geopolitic, ci și asupra piețelor financiare internaționale. Indicii bursieri scad în întreaga lume, dolarul se apreciază, iar investitorii se refugiază în titluri de stat, considerate mai sigure în vremuri de criză. Însă cel mai vizibil impact se manifestă în zona energetică: prețul petrolului crește vertiginos, iar riscurile privind inflația se amplifică.
De ce crește prețul petrolului?
Creșterea nu este determinată exclusiv de posibila reducere a exporturilor iraniene. Potrivit băncii Metzler, Iranul exportă doar 1,6 milioane de barili de petrol pe zi, majoritatea către China. „O oprire a acestui volum ar putea fi absorbită inițial de piața globală de petrol”, afirmă analiștii Leon Ferdinand Bost și Uwe Hohmann de la Metzler.
Avertismentul vine de la Jochen Stanzl, analist-șef de piață la CMC Markets: „Trebuie să ne temem acum că și alte instalații petroliere din regiune ar putea fi atacate, dacă acest conflict escaladează.”
Care este cel mai mare pericol?
Închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran. Această zonă-cheie conectează Golful Persic cu Golful Oman și prin ea trec circa 20% din transporturile globale de petrol, adică aproximativ 21 de milioane de barili zilnic, conform analiștilor.
Și mai îngrijorătoare este dependența de LNG (gaz natural lichefiat): „Dependența este și mai gravă în cazul LNG-ului”, avertizează experții Metzler. Aproximativ un sfert din fluxurile globale de LNG traversează strâmtoarea. Iranul a amenințat în mod repetat cu blocarea acesteia în caz de atac.
►►► România a emis alerte de călătorie pentru Israel și Iran
Ce consecințe ar urma?
Prețul petrolului ar putea înregistra o creștere masivă, ceea ce ar stimula inflația la nivel global. Cyrus de la Rubia, economist-șef la Hamburg Commercial Bank, avertizează: „Odată cu atacul Israelului asupra Iranului, crește probabilitatea unei stagflații globale.”
Această situație înseamnă o economie mondială stagnantă însoțită de inflație ridicată. Într-un astfel de scenariu, prețul petrolului ar putea urca la 100 de dolari pe baril, estimează traderii.
Pot alte țări compensa deficitul?
Teoretic da, dar în practică există obstacole. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, doi dintre cei mai importanți producători, își transportă petrolul tot prin Strâmtoarea Hormuz. În caz de blocare, creșterea producției devine inutilă.
Rusia nu este o opțiune viabilă pentru multe state occidentale din cauza războiului din Ucraina. Țările G7 iau în calcul scăderea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril, pentru a limita capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul. Liderii G7 vor discuta acest subiect între 15 și 17 iunie, în Canada.
„Oricum ar fi, prețuri mai mari la petrol înseamnă presiuni inflaționiste mai mari, după ce inflația s-a redus anterior datorită scăderii prețurilor la energie”, explică de la Rubia.
De ce au prețurile petrolului impact asupra inflației?
Consumatorii resimt imediat scumpirile la benzină. Prețurile la pompă reflectă rapid cotațiile de pe piețele internaționale. Dar efectele nu se opresc aici. Dacă fermierii sau transportatorii trebuie să plătească mai mult pentru carburanți, costurile suplimentare vor fi transferate către clienți.
„Prețul petrolului nu mai are aceeași importanță pentru economia germană ca acum 20-30 de ani”, recunoaște Jochen Stanzl. „Dar când crește atât de repede într-un interval scurt, nici măcar aprecierea euro, care reduce prețurile de import, nu mai poate compensa acest efect.” Majoritatea materiilor prime sunt tranzacționate în dolari, iar un dolar mai puternic face importurile mai costisitoare pentru multe state.
►►► Orientul Mijlociu își închide spațiul aerian după atacurile Israelului în Iran
Ce impact are asupra băncilor centrale?
Scăderea dobânzilor, ca măsură de sprijinire a economiei, ar putea fi amânată din cauza presiunilor inflaționiste. Rezerva Federală a SUA (Fed) a întrerupt deja cursul de relaxare monetară. Experții anticipau o scădere a dobânzii de politică monetară în septembrie, dar aceasta este acum incertă.
„Prețuri mai mari la energie pot amplifica efectele inflaționiste ale tarifelor vamale”, avertizează de la Rubia, cu referire și la politica comercială a președintelui Donald Trump.
Pentru Banca Centrală Europeană (BCE), situația e mai clară: după opt reduceri succesive ale dobânzii în decurs de un an, s-a ajuns la un nivel de 2%, considerat „neutru”. BCE ar putea decide o pauză, recomandată deja de mai mulți economiști.