Acoperișul gării din Novi Sad, capitala provinciei autonome Voievodina, s-a prăbușit pe 1 noiembrie. Au murit 14 oameni și alți trei sunt la terapie intensivă. Clădirea fusese renovată în perioada 2021-2022 de un consorțiu din China. Unele lucrări au fost făcute anul acesta.
Autoritățile sârbe au deschis o anchetă, au declarat zi de doliu național, dar oamenii cer demisia celor responsabili. Mii de oameni au participa la un priveghi și la un marș de protest în Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia.
Dezastrul s-a produs după ce o secțiune a acoperișului de la intrarea în gară s-a prăbușit. Consorțiul chinez format din China Railway International Co. Ltd și China Communications Construction Company care a renovat gara susține că prăbușirea nu a avut legătură cu lucrările efectuate. Afirmațiile lor sunt susținute de autorități.
Ministrul de Interne a declarat că 20 de persoane vor fi audiate de autorități sâmbătă în legătură cu dezastrul, inclusiv persoane din ministerul de resort și din operatorul feroviar de stat. În momentul prăbușirii, victimele stăteau pe bănci sub copertina exterioară a gării.
Politicienii din opoziție și activiștii din Serbia acuză autoritățile loiale președintelui Aleksandar Vučić de corupție, nepotism și birocrație excesivă. „Oamenii sunt răniți și mor pentru profiturile, escrocheriile și fraudele voastre,” a precizat într-un comunicat un partid de opoziție.
Zece țări speră să adere la Uniunea Europeană. Statutul lor oficial
Președintele și oamenii săi neagă aceste acuzații. El a promis dreptate și a cerut pedepse aspre pentru cei responsabili. Euronews a relatat că premierul Vučević a spus că acoperișul a fost construit în 1964 și că o anchetă este în desfășurare pentru a stabili ce s-a întâmplat și cine este responsabil de tragedie.
Mass-media sârbe au citat declarațiile autorității responsabile de copertina din beton, conform cărora structura care s-a prăbușit, lungă de 35 de m, nu a fost inclusă în lucrările de renovare a stației.
Gara din Novi Sad a fost deschisă în 1964, după ce vechea stație din 1883 a fost închisă. Gara deservește mai multe trenuri de mare viteză și face parte din proiectul feroviar Belgrad – Budapesta. În 2021, au fost anunțate planuri de renovare și extindere a stației, ca parte a unui efort național de revitalizare și modernizare feroviară pentru a introduce traficul feroviar de mare viteză în Serbia.
Cu toate că Železnice Srbije, compania feroviară de stat a Serbiei, a informat că structura de deasupra intrării nu a făcut parte din recenta renovare a clădirii gării. La fel, și ministrul Infrastructurii, căruia i s-a cerut demisia, a explicat că autorizația de construire pentru renovare nu includea copertina exterioară.
Totuși, experți sârbi au semnalat în mass-media că lucrările de renovare ar fi putut provoca o modificare structurală a clădirii, determinând indirect prăbușirea acoperișului.
China are o influență semnificativă în Serbia prin intermediul unor proiecte de infrastructură majore și investiții strategice care fac parte dintr-o inițiativă globală cunoscută sub numele de Belt and Road Initiative (BRI) sau Noul Drum al Mătăsii.
Rusia și China vor să amplaseze o centrală nucleară pe Lună
Prin aceasta, China investește și oferă împrumuturi pentru proiecte de infrastructură în mai multe țări din Asia, Africa, America Latină, Europa de Est, inclusiv Serbia. China a oferit Serbiei împrumuturi mari pentru a finanța proiecte de infrastructură, în principal prin companii chineze de stat. Un exemplu notabil este linia feroviară de mare viteză Belgrad – Budapesta, finanțată de China și realizată parțial de companii chineze. În Serbia, acest proiect este considerat esențial pentru conectivitatea cu Europa Centrală și de Vest.
În multe cazuri, împrumuturile oferite de China vin cu dobânzi ridicate și condiții dure de rambursare. Acest lucru este problematic, în special pentru țările mai mici care au o capacitate limitată de a genera veniturile necesare pentru a acoperi aceste datorii.
Dacă țările nu pot rambursa împrumuturile, China poate prelua active strategice, cum ar fi infrastructura sau resursele naturale, pentru a recupera investițiile. În Serbia, China a realizat mai multe achiziții strategice, cum ar fi Combinatul Siderurgic din Smederevo pe care l-a transformat într-o afacere profitabilă, făcându-l unul dintre cei mai mari angajatori din Serbia.
Tinichele din China cu metale grele, retrase de la vânzare
Aceasta a oferit un impuls economic regiunii, dar a consolidat influența economică și politică a Chinei. Există un risc de „capcană a datoriei” (debt-trap diplomacy), în care țările ajung să fie atât de împovărate de datoriile către China încât sunt obligate să cedeze active strategice sau să permită statului asiatic acces la resurse naturale valoroase.
Acest tip de strategie este considerat de unii analiști ca fiind un mod prin care China își extinde influența geostrategică, mai ales în țările cu economii mai mici și vulnerabile. În Serbia, investițiile chineze sunt în general bine primite, deoarece aduc locuri de muncă și impulsuri economice. Totuși, criticii susțin că investițiile chineze vin cu prețul suveranității economice și pot afecta relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană.