România va semna săptămâna aceasta proiectul pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a anunţat marţi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare video pe Facebook. Ministrul Energiei participă la cea de-a 29-a Conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU privind schimbările climatice (COP29) de la Baku, Azerbaidjan.
“Sunt aici la cel mai important eveniment anual pentru energie şi climă. Este o reuniune la care din toată lumea au venit peste 40.000 de oameni şi aici am vrut să le transmit tuturor mesajul României. Mesajul României este că scriem istorie în energie”, a transmis Sebastian Burduja, pe reţeaua de socializare.
„Avem investiţii de peste 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile în ultimul an şi jumătate, avem peste 10.000 de MW în solar şi eolian, proiecte noi, avem 3.500 de MW în grupuri pe gaz, suntem cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană şi în 2027 ne vom dubla producţia prin Neptun Deep, avem un program nuclear civil ambiţios şi care nu depinde în niciun fel de Federaţia Rusă, este cu tehnologie occidentală, şi ne pregătim de semnarea celui mai important proiect pentru sectorul energetic românesc, reactoarele 3 şi 4. Şi asta se va întâmpla săptămâna aceasta, chiar aici la Baku. Vă ţin la curent. Vreau să fiţi cu fruntea sus şi să fim cu fruntea sus în faţa întregii lumi pentru că avem cu ce şi avem cu cine”, a mai scris ministrul.
Burduja susține că a făcut un adevărat tur de forță la Conferința ONU privind schimbările climatice cu temele cele mai importante pentru Europa și România, respectiv soluții pentru securitate energetică, prețuri mai mici la energie și mai multă energie verde, în această ordine de priorități.
COP29 Baku. Cine reprezintă interesele României?
„Alături de omologii mei, minștrii Energiei grec și bulgar, am participat la un eveniment despre Coridorul Vertical de gaze, în prezența lui Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Republicii Elene, a lui Georgiev Radev, președintele Bulgariei, și a lui Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova.
Mesajul nostru a fost clar: nu renunțăm la gaz, nu negociem securitatea noastră energetică. Ea înseamnă securitate națională. Pur și simplu nu putem renunța la gaze, la nuclear și la cărbune, toate în același timp, cum ar dori probabil unii. Europa nu trebuie să devină victima unei ideologii obtuze care să îi reducă în continuare competitivitatea și capacitatea de a-și crea singură un viitor energetic.
Am făcut apel atât la Uniunea Europeană, cât și la instituțiile financiare internaționale, să se implice în finanțarea proiectelor pe gaz. Proiecte precum Coridorul Vertical întăresc securitatea energetică, construind o rută alternativă de transport pentru gazele naturale către Europa Centrală și de Est. Iar România are un rol central în acest proiect, prin Transgaz.
Tot astăzi, alături de Bulgaria, Grecia, Cehia, Italia, Belgia, Republica Moldova și Marea Britanie am susținut un document comun de poziție pentru întărirea cooperării și interconexiunilor energetice în Europa.
Lipsa infrastructurii de interconectare între unele țări din Europa nu este o problemă bilaterală, ci una europeană, principială. Nu suntem de acord ca unii să facă ce vor, iar alții să facă ce trebuie. România este interconectată cu statele vecine la un nivel de 38% din capacitatea efectivă de producție, mult peste ținta europeană de 15%. Alte state de tranzit, din centrul Europei, nu sunt în stare sau nu vor să se conecteze cu vecinii lor.
Umbra lui Trump la COP29, Conferința ONU de la Baku privind schimbările climatice
România nu va tăcea în fața acestei realități, în care piața energetică europeană nu mai este unică, ci decuplată și injustă. Cum pot concura companiile noastre când prețurile pe bursa energiei sunt de 3-5 ori mai mari decât cele din Vestul Europei? Cum putem vorbi despre solidaritate și competitivitate europeană?
România susține trei soluții, pe care le-am prezentat și în Consiliul de miniștrii ai energiei: (1) analiza capacităților existente de interconectare și a gradului lor de utilizare; (2) coordonarea la nivel european a lucrărilor de mentenanță a liniilor de interconexiune; (3) accelerarea planurilor de dezvoltare a infrastructurii energetice transfrontaliere, pe baza unui calendar asumat la nivel european,
Tot astăzi, am vorbit la workshopul organizat de Banca Mondială despre investițiile masive pe care România le face în sectorul energetic, de la energie regenerabilă la producția de gaze și energie nucleară, despre restartul pe care l-am dat în acest mandat marilor proiecte energetice abandonate de zeci de ani, dar și despre necesitatea ca guvernul să lucreze îndeaproape cu mediul privat.”