Trump o ia pe urma lui Putin și vrea să anexeze Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, inclusiv prin forța armelor.
Donald Trump și-a reînnoit interesul pentru Groenlanda, pe care o consideră esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite. Recent, într-o conferință de presă, viitorul președinte a sugerat posibilitatea utilizării presiunilor economice sau chiar militare pentru a obține controlul asupra insulei. Mai mult, l-a trimis pe Donald Trump Jr. într-o vizită oficial declarată ca fiind privată, însă percepută ca parte a eforturilor de a explora potențialul includerii ei în SUA.
Atât premierul danez, Mette Frederiksen, cât și premierul groenlandez, Múte Egede, au respins ferm ideea vânzării Groenlandei, subliniind dreptul la autodeterminare al locuitorilor insulei, scrie Financial Times. În plus, regele Danemarcei, Frederik al X-lea, a modificat recent stema regală pentru a evidenția Groenlanda, gestul fiind interpretat ca un mesaj subtil împotriva intențiilor lui Trump.
Această situație a generat tensiuni diplomatice între SUA și Danemarca, mai ales după ce Trump a menționat posibilitatea impunerii de tarife economice ridicate și nu a exclus utilizarea forței militare pentru a obține controlul asupra insulei.
Conexiunea rusă din Dominicană dintre frații Tate și Trump
Groenlanda deține resurse naturale semnificative, ceea ce o face atractivă din punct de vedere strategic și economic. În ciuda presiunilor, autoritățile daneze și groenlandeze rămân ferme în poziția lor, afirmând că insula nu este de vânzare și subliniind dorința de a-și menține autonomia și suveranitatea.
Danemarca a răspuns acestei controverse în mod simbolic, actualizând stema regală pentru a pune un accent mai mare pe Groenlanda, consolidând astfel mesajul că insula rămâne parte integrantă a regatului danez.
Declarațiile lui Trump au fost criticate de comunitatea internațională care a criticat vehement abordarea, subliniind că astfel de acțiuni ar putea destabiliza regiunea arctică și ar încuraja militarizarea unei zone până acum relativ pașnice.
Deși probabilitatea ca Groenlanda să fie vândută este extrem de redusă, dar controversa generată de propunerea lui Trump arată că o ia pe urma lui Putin, pe care l-a lăudat în 2022 în contextul conflictului din Ucraina: „Am spus: este geniu! Cât de deștept este”.
Potrivit Reuters, prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, care a intensificat recent eforturile pentru independența față de Danemarca, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că decizia privind viitorul său aparține poporului. „În timp ce alții, inclusiv danezi și americani, au dreptul la opinii, nu ar trebui să ne lăsăm prinși în isterie și să permitem presiunilor externe să ne distragă de la calea noastră,” a spus Egede pe 7 ianuarie.
Insula, fostă colonie a Danemarcei, a devenit teritoriu oficial al regatului nordic în 1953 și este supusă constituției daneze, ceea ce înseamnă că orice schimbare a statutului său juridic ar necesita o modificare constituțională. Are o populație de aproape 57.000 de locuitori.
În 2009, insula a primit o autonomie extinsă de autoguvernare, inclusiv dreptul de a declara independența față de Danemarca printr-un referendum. În 2019, atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins oferta lui Trump de a cumpăra insula.
Când Groenlanda era încă o colonie, Statele Unite, sub conducerea președintelui Harry Truman, au încercat să cumpere insula ca activ strategic în timpul Războiului Rece pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Copenhaga a refuzat să o vândă.
Dacă Groenlanda devine independentă, ar putea alege să devină asociată cu Statele Unite. Deși majoritatea groenlandezilor își doresc independența, puțini o consideră realizabilă din cauza dependenței economice de Danemarca care face parte din prospera Uniune Europeană.
O opțiune ar putea fi formarea unui așa-numit pact de „asociere liberă” cu Statele Unite, similar cu statutul națiunilor insulare din Pacific, Insulele Marshall, Micronezia și Palau. „Groenlanda vorbește despre obținerea independenței față de Danemarca, dar niciun groenlandez nu dorește să treacă la un nou stăpân colonial,” a spus Ulrik Pram Gad, cercetător principal și expert în Groenlanda la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.
El consideră că este puțin probabil ca Groenlanda să voteze pentru independență fără a asigura bunăstarea populației sale.
Săptămâna trecută, Egede a îndemnat poporul Groenlandei să se elibereze de „lanțurile colonialismului” și să-și modeleze propriul viitor. Groenlanda are o semnificație strategică pentru armata SUA și pentru sistemul său de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice, deoarece cea mai scurtă rută dintre Europa și America de Nord trece prin insula arctică. Armata SUA menține o prezență permanentă la baza aeriană Pituffik din nord-vestul Groenlandei.
Statele Unite și-au exprimat interesul pentru o prezență militară mai mare, inclusiv pentru instalarea unor radare în Groenlanda pentru a monitoriza apele dintre insulă, Islanda și Marea Britanie, care reprezintă o poartă pentru vasele și submarinele nucleare ale marinei ruse.
Insula, a cărei capitală Nuuk este mai aproape de New York decât de capitala daneză Copenhaga, deține și resurse minerale, petrol și gaze naturale, dar dezvoltarea acestora a fost lentă. Groenlanda a interzis extracția de petrol și gaze naturale din motive de mediu, iar dezvoltarea sectorului minier a fost împiedicată de birocrație și opoziția populației indigene.
Aceste obstacole au menținut economia Groenlandei dependentă de pescuit, care reprezintă peste 95% din exporturi, și de subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă aproximativ jumătate din bugetul public.
În total, Danemarca cheltuie puțin sub 1 miliard de dolari pe an pentru Groenlanda.
O mișcare pentru independență a câștigat teren în Groenlanda în ultimii ani. Majoritatea locuitorilor insulei susțin independența, dar sunt împărțiți în privința momentului oportun și a impactului potențial asupra nivelului de trai. Politicienii groenlandezi au declarat în mod repetat, începând cu 2019, că sunt interesați de consolidarea cooperării și comerțului cu Statele Unite.
„Viitorul nostru și lupta noastră pentru independență sunt problemele noastre,” a declarat Egede. Aaja Chemnitz, membră groenlandeză a parlamentului danez, a afirmat că ideea unei preluări de către SUA ar trebui respinsă ferm. „Nu vreau să fiu un pion în visele fierbinți ale lui Trump de a-și extinde imperiul pentru a include țara noastră,” a scris aceasta.