Deputatul Nicolae Păun, reprezentantul romilor în Parlament, a compus anul acesta un mesaj de 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor. Revenit în Camera Deputaților după o pauză de opt ani, Păun nu se ferea în urmă cu 17 ani să-și facă cu ou și cu oțet etnia.
„Astăzi, 8 aprilie, romii de pretutindeni celebrează Ziua Internaţională a Romilor. În anul 2006, Parlamentul României a adoptat o lege, iniţiată de subsemnatul, prin care data de 8 aprilie este recunoscută în ţara noastră ca fiind Sărbătoarea etniei romilor din România.
Astăzi, 8 aprilie, este o zi cu multiple semnificaţii. În anul 1971, la Primul Congres Internaţional al Romilor, care a avut loc la Londra, au fost adoptate principalele simboluri ale minorităţii rome de pretutindeni, respectiv Drapelul Internaţional al Romilor şi Imnul Internaţional al Romilor, Gelem, Gelem.
Din păcate, istoria romilor pe aceste meleaguri şi adevărurile istorice sunt subiecte încă necunoscute de cetăţenii României. Ziua internaţională a romilor reprezintă, în acelaşi timp, un moment potrivit pentru a readuce în atenţia societăţii româneşti parcursul istoric zbuciumat şi nedrept al minorităţii rome pe teritoriul acestei ţări.
Lider al romilor români din Irlanda de Nord, arestat pentru exploatare
Cine sunt romii? Romii din România reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate naţională din ţara noastră. Romii sunt cei care convieţuiesc de peste 6 secole alături de români. Romii sunt cei care au luptat alături de români pentru întregirea ţării. Romii sunt cei care au fost prezenţi pe câmpurile de luptă în Primul şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Tot romii sunt cei care au dat acestei ţări nenumărate personalităţi culturale, din rândul cărora aş aminti doar câteva, precum marele violonist Ion Voicu, Grigoraş Dinicu, Gabi Luncă, Romica Puceanu, Johnny Răducanu. România trebuie să fie patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.
Minoritatea romă trebuie sprijinită real de clasa politică, de toate partidele politice, indiferent de orientarea politică, ideologică şi doctrinară.Romii iubesc România, romii îi respectă pe cetăţenii acestei ţări. La mulţi ani romilor de pretutindeni! La mulţi ani romilor din România! But bersha angle!”
Băsescu, atac dur împotriva clanurilor țigănești. „Este posibil ca peste șase luni să ne fie frică să ieşim pe stradă”
În 2008 l-am intervievat pe Nicolae Păun în legătură cu fondurile guvernamentale alocate Partidei Romilor. Discuția a fost presărată cu vorbe de duh din partea deputatului: „Şi ţiganul când mănâncă o măslină se cacă un butoi. Cam aşa vine proverbul.” sau „Partida Romilor, chiar dacă suntem ţigani, suntem mai cu cap, aşa, mai liniştiţi”.
L-am întrebat atunci dacă organizația al cărui șef este are reprezentanți în fiecare județ. Răspunsul deputatului Păun a fost: „Păi, da, pentru că noi, dacă suntem ţigani, ne înmulţim ca iepurele şi ne regăsiţi peste tot. Aţi văzut judeţ fără ţigan? Sau vedeţi vreo ţară fără ţigan prin Europa? Noi suntem lăcuste, suntem invadatori, suntem peste tot”. Discuţia a ajuns şi la cât de suficienţi sunt banii alocaţi pentru activităţile Partidei Romilor.
Un an mai târziu, am publicat articolul „Și romii se țigănesc între ei”, în care Păun încerca să explice că țigan și rom nu sunt sinonime: „În limba romani, cuvântul ţigan nu există. Termenul nu are nici o legătură cu autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un cuvânt profund peiorativ, folosit de neromi pentru a insulta romii. Cuvântul ţigan provine din limba greacă, din athinganos/athinganoy, semnificaţiile cuvântului fiind următoarele: păgân, eretic, de neatins sau impur”.
Primarul din Târgu Mureș: „Țiganii sunt o problemă serioasă a României și ne facem că nu vedem?!”
„Cuvântul ţigan a fost preluat în Ţările Române din 1385 şi desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia. Cuvintele rob şi sclav au apărut mai târziu în limba română, termenul utilizat pentru denumirea acestei categorii sociale era ţigan. Robul/ţiganul nu făcea parte din structura socială, nu era considerat ca aparţinând speciei umane, el se definea ca obiect de schimb. Romii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumătate de mileniu (aprox. 1385-1856). Prin urmare, acesta este motivul pentru care noi, romii, nu dorim să fim identificaţi ca etnie prin cuvântul ţigan”, mai spunea Păun.
Păun admitea că „termenul de ţigan este, din păcate, uneori asumat de unii romi, în special de cei care nu vorbesc limba romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi care vorbesc limba romani, pentru a mulţumi interlocutorul nerom”.