Consumatorii din UE continuă să se confrunte cu discriminare din cauza locației geografice a conturilor lor bancare, în ciuda Regulamentului privind zona unică de plăți în euro (SEPA) din 2014 care interzice acest lucru, potrivit unui nou raport publicat de Curtea Europeană de Conturi (ECA).
Fenomenul este cunoscut sub numele de discriminare IBAN și se referă la cazurile în care o companie sau o instituție refuză să accepte un transfer sau o plată SEPA pentru că IBAN-ul provine dintr-o altă țară UE/SEE decât cea în care este situată banca sau compania.
IBAN (International Bank Account Number) este un cod standardizat utilizat la nivel internațional pentru identificarea unui cont bancar specific. Este folosit pentru a facilita tranzacțiile financiare transfrontaliere, asigurând că transferurile de bani între bănci și țări sunt procesate rapid, corect și fără erori.
Un cod IBAN poate avea o lungime de până la 34 de caractere, iar structura sa este uniformă, conținând următoarele componente: codul țării (Country Code), primele două litere reprezintă codul țării conform standardului ISO 3166 (de exemplu, RO pentru România, DE pentru Germania); cifra de verificare (Check Digits), următoarele două cifre sunt un număr de verificare care confirmă validitatea IBAN-ului și previne erorile; codul specific băncii și contului, restul caracterelor (litere și cifre) identifică banca și contul specific al titularului.
Cifrele imprimate pe cardurile bancare vor dispărea din 2030
IBAN-ul facilitează identificarea unică a conturilor în tranzacțiile internaționale, ajută la detectarea greșelilor în dacă este introdus greșit și simplifică procesarea automată a plăților internaționale. Este obligatoriu în țările din zona SEPA (Single Euro Payments Area) și recomandat la nivel global.
Autoritatea de supraveghere financiară a UE avertizează că discriminarea IBAN continuă să afecteze consumatorii din blocul comunitar. Între februarie 2021 și septembrie 2023, consumatorii au raportat aproape 3.500 de cazuri de presupusă discriminare IBAN pe platforma „Accept My IBAN”, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Franța și Spania, reprezentând 31%, respectiv 21% din totalul cazurilor.
„Discriminarea IBAN poate fi extrem de frustrantă pentru consumatori, deoarece te poate obliga să deschizi mai multe conturi bancare dacă locuiești în diferite state membre ale UE sau te împiedică să folosești servicii bancare noi oferite de fintech-uri”, a declarat pentru Euronews șefa departamentului de servicii financiare din cadrul organizației europene pentru consumatori BEUC, Anna Martin.
Un fintech (prescurtarea de la financial technology, adică tehnologie financiară) este o companie, un serviciu sau o tehnologie care folosește inovația digitală pentru a îmbunătăți și automatiza oferirea de servicii financiare. Fintech-urile combină tehnologia modernă cu finanțele tradiționale pentru a crea soluții mai rapide, mai accesibile și mai eficiente pentru consumatori și afaceri.
Noi reguli privind transferurile bancare. Schimbare importantă pentru milioane de clienți
Fintech-urile, sunt aplicații precum PayPal, Revolut sau Wise și se bazează pe tehnologii precum inteligența artificială, blockchain, big data, aplicații mobile și cloud computing. Sunt create pentru a oferi o experiență simplificată și convenabilă utilizatorilor, fie că este vorba de plăți, economii, investiții sau împrumuturi. Serviciile fintech sunt adesea disponibile online sau prin aplicații mobile, eliminând nevoia de vizite la sucursalele tradiționale ale băncilor.
Curtea Europeană de Conturi (ECA )a precizat că eforturile Comisiei de a eradica această practică sunt îngreunate de lacunele de reglementare și de diferențele în ceea ce privește sancțiunile pentru discriminarea IBAN, amenzile minime variind între 250 € și 10.000 €, iar cele maxime între 3.500 € și 10 milioane €, plus până la 10% din cifra de afaceri anuală în cazul companiilor.
Discriminarea pe baza locației contului bancar a dus la o creștere a utilizării IBAN-urilor virtuale, despre care Autoritatea Bancară Europeană (EBA) afirmă că prezintă mai multe riscuri legate de spălarea banilor, protecția consumatorilor și a deponenților, autorizare și transferuri transfrontaliere.
„IBAN-urile virtuale nu pot fi soluția pentru discriminarea IBAN, deoarece îngreunează prevenirea și rezolvarea fraudelor și creează confuzie pentru consumatori în privința protecțiilor legale, cum ar fi drepturile de rambursare în caz de fraudă sau protecția depozitelor în cazul falimentului”, a mai spus Anna Martin de la BEUC.
Executivul UE a recunoscut că, în ciuda acțiunilor sale, discriminarea IBAN rămâne o problemă nerezolvată la un deceniu după intrarea în vigoare a regulamentului, dar susține că nu este un fenomen la nivelul întregii Uniuni Europene.
Potrivit inițiativei „Accept My IBAN”, condusă de compania fintech Wise, cele mai multe cazuri de presupusă discriminare IBAN în 2023 sunt legate de Germania, Spania, Franța și Italia. Aceste estimări sunt conservatoare, deoarece inițiativa acționează doar ca intermediar cu autoritățile de raportare, iar consumatorii au și alte modalități de a depune plângeri cu privire la astfel de probleme.
Escrocherii cu coduri QR care vă fură banii din contul bancar. Cum să le evitați
„Lacunele de aplicare continuă să existe și astăzi, iar Asociația Europeană de Fintech (EFA) consideră că sancțiuni mai puternice și mai uniforme în toate statele membre, împreună cu monitorizarea și aplicarea proactivă de către autoritățile de reglementare, sunt esențiale pentru a asigura respectarea regulamentului SEPA”, a explicat EFA pentru Euronews într-un comunicat.
Un expert contactat de sursa citată a precizat că ar trebui să existe un număr unic IBAN la nivelul întregii UE, fapt ce ar consolida și mai mult piața unică, în loc să determine companiile să perceapă UE ca pe o piață fragmentată în care este mai dificil să faci afaceri.
Comisia Europeană a acceptat recomandările, dar a subliniat că eficacitatea acțiunilor sale depinde în mare măsură de determinarea autorităților naționale competente de a implementa și de a aplica măsuri disuasive și punitive la nivel național.