Curtea Supremă a admis astăzi contestația Parchetului și a CCR față de decizia Curții de Apel din Ploiești care desființa hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut.
La îndemnul și povețele unei foste judecătoare, zeci de români au depus contestații împotriva deciziei CCR de a anula alegerile în speranța că vor găsi judecătorul care le va da dreptate. Și l-au găsit la Ploiești.
Judecătorii Înaltei Curți au precizat clar că o instanță judecătorească nu este competentă să judece o hotărâre a Curții Constituționale. Cu asta, s-a pus punct disputelor.
Magistratul de la Curtea de Apel Ploiești a considerat că CCR a interpretat în mod abuziv atribuţiile prevăzute de lege, mai exact s-a sesizat din oficiu, iar legea prevede că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat. El a mai susținut că CCR și-a invalidat propria decizie anterioară.
Motivarea deciziei CCR și impotența social media. Învățăm ceva pentru următoarea campanie?
Într-un comunicat de presă, reprezentanții Curții Constituționale au precizat că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 32/2024.
Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată.
„Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, se arată în comunicat.
CCR a explicat că, încălcând Constituția, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Hotărârile Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.
Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr. 32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.
România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică, mai atrag atenția reprezentanții CCR.
„Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc”, se mai precizează în comunicatul CCR.