Flota din umbră de petroliere folosită pentru a ocoli sancţiunile internaţionale impuse Rusiei după invazia din Ucraina a crescut semnificativ şi ridică acum îngrijorări majore la nivelul Uniunii Europene, atât din raţiuni de securitate, cât şi din motive ecologice.
Un document pregătit pentru reuniunea miniştrilor de externe de la Luxemburg estimează că mărimea acestei flote s-ar situa acum între 600 şi 1.400 de petroliere, iar oficialii UE vor măsuri mai dure pentru a o contracara.
Risc major pentru mediu şi siguranţă maritimă
Experţii consultaţi de reprezentanta politicii externe a UE, Kaja Kallas, atrag atenţia că aceste nave pot provoca catastrofe petroliere în caz de accident, cu efecte devastatoare asupra zonelor costiere, ecologiilor marine şi pescuitului.
În plus, manipularea semnalelor AIS (transponderele de identificare) şi transferurile de încărcătură pe mare complică identificarea şi urmărirea originii ţiţeiului. În scenariile cele mai grave, comunităţile costiere ar putea rămâne cu factura curăţării, dacă vasele implicate nu pot fi trase la răspundere în cazul unor accidente.
— Trump anunță o nouă întâlnire cu Putin
Platforme pentru operaţiuni hibride: pericolul atacurilor cu drone
Documentul notează, de asemenea, riscul utilizării navelor din această flotă ca platforme pentru lansarea de drone folosite în operaţiuni de bruiaj, spionaj sau chiar atacuri. Acest avertisment a venit şi în urma incidentelor misterioase cu drone din Danemarca, care au provocat perturbări serioase ale traficului aerian în Copenhaga. Autorităţile suspectează că astfel de nave ar putea servi ca puncte de sprijin pentru astfel de acţiuni.
Ce face deja UE şi ce propune Kaja Kallas
Statele membre acţionează deja mai ferm, există cazuri citate în document precum măsurile împotriva navelor Eventin, Boracay, Kiwala sau Eagle S, dar Kallas cere cooperare sporită cu statele de pavilion şi cu ţările coste pentru a permite controale maritime pre-autorizate şi pentru a facilita interdicţii portuare şi sancţiuni ţintite.
În plus, trei misiuni navale ale UE au primit, din iunie 2025, mandat de a monitoriza flota din umbră şi de a colecta informaţii relevante, inclusiv prin participarea la operaţiuni precum Aspides în Marea Roşie.
— NATO simulează lansări de arme nucleare deasupra Mării Nordului
Un al 19-lea pachet de sancţiuni, mai multe nave vizate
Kallas a exprimat speranţa că la summitul şefilor de stat şi de guvern din această săptămână se va ajunge la un consens asupra celui de-al 19-lea pachet de sancţiuni, care ar urma să extindă lista de nave aflate sub interdicţii şi să ridice numărul celor vizate de interdicţii portuare şi măsuri punitive de la aproximativ 444 la 562.
Propunerile includ şi interzicerea unor servicii conexe (de exemplu reasigurări) care facilitează funcţionarea flotei paralele a Moscovei. Oficialii avertizează însă că Rusia este inovatoare în găsirea de metode pentru a ocoli sancţiunile, astfel că blocul trebuie, după cum spunea Kallas, „să fie mai creativ” în contramăsuri.
Printre măsurile avansate se numără: încheierea de acorduri bilaterale cu statele sub pavilion pentru a autoriza controale navale, intensificarea cooperării de intelligence maritim, interdicţii suplimentare pentru companii de transport şi asigurare care facilitează comerţul ilicit, şi extinderea listelor de active blocate.
Totuşi, implementarea practică a controalelor şi a inspecţiilor este uneori îngreunată de probleme juridice legate de suveranitatea pavilioanelor şi de dreptul maritim internaţional, motiv pentru care propunerea UE include şi mecanisme diplomatice pentru obţinerea consimţământului statelor unde navele sunt înregistrate.