La Conferința Climatică a Națiunilor Unite (COP29) din Baku, Azerbaidjan, vecinii noștri din Ucraina se concentrează pe reciclare, pereții Pavilionului Ucrainei fiind făcuți din hârtie reciclată și semințe reale. După conferință, fragmente din pereții pavilionului vor fi plantate de partenerii Ucrainei din întreaga lume, inclusiv România, simbolizând acțiunea colaborativă care permite un viitor verde.
Este a treia oară când Ucraina își prezintă pavilionul la COP, cea mai mare conferință internațională privind clima. În 2022, pavilionul Ucrainei a abordat impactul războiului la scară largă asupra Pământului. Expoziția a fost centrată în jurul unui crater de trei metri lungime, cu 16 tipuri de sol ucrainean, inclusiv sol deteriorat care a fost ars și și-a pierdut fertilitatea.
Cop29. Burduja vs criza climatică: „Nu ne predăm unei ideologiii obtuze”
În 2023, tema centrală a acoperit distrugerea teroristă de către Rusia a centralei hidroelectrice și a barajului Kahovka. Pavilionul avea acoperișul unei clădiri din regiunea Herson, un simbol al inundațiilor tragice și al impactului acesteia asupra regiunii mai largi.
Anul acesta, conceptul de pavilion al Ucrainei se învârte în jurul ideii despre modul în care eforturile comune pot genera schimbări majore. Materialul principal de construcție folosit pentru pavilion este hârtie ecologică ucraineană, cu semințe vii încorporate.
Artista Oleksandra Jumailova a realizat o pictură murală ce acoperă peste 120 de metri pătrați ai pavilionului și care prezintă 50 de inițiative cheie de mediu ale guvernului ucrainean, afacerilor și sectorului public. Acestea includ tehnologii agricole digitalizate, surse regenerabile de energie, startup-uri inovatoare de reciclare, capcane pentru dioxid de carbon, o alternativă ecologică la polistiren, facilități de imprimare mobile și alte idei ucrainene deja folosite în Statele Unite, Regatul Unit și Japonia.
Conținutul pavilionului promovează principalul principiu ecologic al Ucrainei: „Reconstruim mai verde”, subliniind, de asemenea, necesitatea compensațiilor din partea Rusiei deoarece agresiunea ei a cauzat daune extreme asupra mediului. Conform oficialilor ucraineni, de la începutul invaziei pe scară largă, Moscova a comis peste 6.500 de crime împotriva mediului.
Emisiile aferente de gaze cu efect de seră au ajuns la 180 de milioane de tone. Aproape trei milioane de hectare de păduri au fost avariate de război. Au fost minați 139.000 de kilometri pătrați de teren, ceea ce reprezintă de trei ori suprafața Elveției.
Prin exponatele VR, vizitatorii pavilionului pot vizualiza pădurile și câmpurile ucrainene distruse în război. Ei vor putea, de asemenea, să zboare peste lacul de acumulare Kahovka, locul celui mai mare dezastru ecologic provocat de om, văzând miracolul refacerii naturale: pădurea de salcie care a crescut în locul său.
Umbra lui Trump la COP29, Conferința ONU de la Baku privind schimbările climatice
În ajunul COP29, parlamentul ucrainean a stabilit anul 2050 ca etalon pentru atingerea neutralității climatice. „Este extrem de important ca Ucraina să fie prezentă la summitul COP29 privind schimbările climatice, deoarece demonstrează angajamentul nostru față de politica climatică și capacitatea noastră de a lucra împreună cu lumea civilizată pentru un obiectiv comun: depășirea crizei climatice și atingerea neutralității climatice”, a declarat Svitlana Grinciuk, ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei.
„Misiunea noastră este de a prezenta Ucraina ca un centru de inovare ecologică, soluții de mediu și transformare digitală unde se nasc noi proiecte și inițiative. Una dintre platformele cheie în acest sens va fi pavilionul nostru național, un simbol al unității, statorniciei și angajamentului față de dezvoltarea ecologică chiar și în timp de război. Sunt recunoscătoare tuturor celor care au contribuit la reprezentarea Ucrainei la COP29 și la crearea pavilionului nostru național”, a mai adăugat Grinciuk.
În acest demers, Ucraina este sprijinită de parteneri internaționali, inclusiv prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). De exemplu, una dintre primele instalații durabile de reciclare a deșeurilor din Ucraina, care a fost lansată în Bucea în aprilie 2024, poate fi văzută la conferință. Stația nu numai că ajută la curățarea deșeurilor, dar permite și reutilizarea materialelor pentru lucrările de reconstrucție.
„PNUD își menține angajamentul de a sprijini Ucraina în implementarea reformei, inclusiv dezvoltarea unei legi de redresare ecologică și a unei strategii de dezvoltare pe termen lung, cu emisii scăzute de carbon. Cu sprijinul guvernului Germaniei și al altor parteneri, pavilionul Ucrainei la COP29 va fi o platformă importantă pentru lansarea de noi parteneriate și un catalizator pentru tranziția țării la energia verde pentru a se recupera pe baza principiului Reconstruim mai bine”, a explicat Jaco Silier, reprezentantul PNUD în Ucraina.