Aderarea României la spațiul Schengen a dat un nou impuls pieței imobiliare din estul Ungariei. Facilitarea liberei circulații a făcut ca proprietățile din satele și orașele mici ungurești, anterior mai puțin atractive, să devină din ce în ce mai populare în rândul cumpărătorilor români. Guvernul maghiar vrea să oprească acest fenomen.
În general, proprietățile din Ungaria sunt mai scumpe, dar prețurile scăzute din satele de graniță creează noi oportunități pentru cumpărătorii români care văd adesea aceste localități ca pe o șansă de a achiziționa locuințe accesibile.
Potrivit G7.hu, prețurile locuințelor din România sunt printre cele mai mici din UE, cu câteva excepții. Sunt orașe unde acestea sunt în continuă creștere. Printre acestea, Oradea și Timișoara unde prețurile pe metrul pătrat s-au mărit de până la trei ori din 2015. Cum aceste orașe sunt situate aproape de granița cu Ungaria, românii sunt tot mai atrași de proprietățile maghiare mai accesibile, aflate imediat peste graniță.
Trump îl împinge pe Orbán să scoată Ungaria din UE
Pe partea ungară, în special în județele Hajdú-Bihar, Békés și Csongrád-Csanád, prețurile sunt incredibil de mici. De exemplu, Nagykereki se află la mai puțin de jumătate de oră de Oradea și oferă proprietăți la aproximativ 70 de euro pe metru pătrat, un preț incomparabil cu orașele românești.
Niveluri similare de preț pot fi găsite în Magyarcsanád și în alte sate din apropiere unde prețurile variază între 30.000 și 40.000 de forinți pe metru pătrat. Aceste locații sunt considerate „pete albe” pe harta pieței imobiliare din Ungaria. Au fost ignorate de boomul național imobiliar, chiar dacă prețurile în orașele din apropiere au crescut de patru și până la cinci ori.
În orașe precum Oradea, locuințele sunt inaccesibile pentru mulți, în timp ce satele ungurești din apropiere oferă case la o fracțiune din cost. În plus, mulți cumpărători sunt atrași de peisajul rural liniștit. Eliminarea controalelor de frontieră a avut un cuvânt de spus.
Un alt factor important este numărul ridicat de proprietăți scoase la de vânzare în satele ungurești, în principal din cauza îmbătrânirii populației și migrației. Drept urmare, cumpărătorii români nu îi alungă neapărat pe localnici, ci ocupă locuințe care altfel ar rămâne goale.
Debrețin ocupă o poziție unică în regiune. Dezvoltările economice, în special uzina BMW și fabrica de baterii CATL, au un impact semnificativ asupra pieței imobiliare locale. Prețurile din oraș s-au triplat din 2015, iar costul mediu pe metrul pătrat a ajuns la 890.000 HUF (aproximativ 2.200 euro) în 2024.
Libertatea, sub asediu în Ungaria. Ce înseamnă „pericol pentru suveranitate” în 2025?
Totuși, acest boom urban nu s-a extins și în satele din jur. În timp ce cererea din Debrețin crește vertiginos, locuințele din zonele rurale învecinate rămân relativ ieftine. Acest contrast puternic face ca așezările mai mici să devină din ce în ce mai atractive pentru cumpărătorii români excluși de pe piața urbană.
Aceasta nu este prima dată când are loc un astfel de fenomen. O tendință similară a fost observată în regiunea de graniță slovaco-ungară după ce prețurile imobiliare au crescut brusc în Košice, mulți cumpărători slovaci și-au îndreptat atenția către satele maghiare. Inițial, au cumpărat case de vacanță, dar mulți au ales ulterior să se relocheze permanent, influențând în cele din urmă piața locală.
Răspunsul guvernului Ungariei
Potrivit Infostart, guvernul maghiar nu stă cu mâinile în sân în fața avalanșei imobiliare de peste graniță. Un proiect de lege privind „protejarea identității locale” ar permite municipalităților să influențeze vânzarea de proprietăți către persoane din afara comunității prin diverse măsuri, cum ar fi dreptul de preemțiune sau impunerea unor taxe speciale.
Deși o interdicție totală este puțin probabilă, aceste politici ar putea duce la încetinirea ritmului achizițiilor străine, în special în zonele din jurul Debreținului și Szegedului unde numărul cumpărătorilor români crește rapid.
Prețurile locuințelor din Ungaria continuă să crească accelerat, cu o majorare anuală de 15,1% înregistrată la sfârșitul anului 2024 și un ritm și mai ridicat de 19,2% în Budapesta în primul trimestru al lui 2025. În același timp, achiziția de proprietăți cu credit ipotecar devine din ce în ce mai dificilă, mai ales pentru cei care nu sunt eligibili pentru credite subvenționate.