Nu poate fi o pură întâmplare. Pentru al optulea an la rând, Finlanda a fost desemnată cea mai fericită țară de pe glob. Practic, asta spun finlandezii despre ei înșiși.
Minus 17 grade ne-au întâmpinat la mijlocul lui martie, la aterizarea pe aeroportul din Joensuu. Două zboruri pe zi leagă în aproximativ o oră capitala Helsinki de unul dintre cele mai nord-estice centre universitare ale Europei.
Abia al unsprezecelea oraș ca mărime (78.000 de locuitori), fondat în 1848, Joensuu impresionează prin liniște. Aceasta o fi cheia fericirii? Am identificat alte opt.
Natura
În Joensuu totul se învârte în jurul naturii. Peste tot vezi păduri și lacuri. „Suntem capitala forestieră a Europei. Avem cel mai curat aer din lume. Avem cea mai bună apă din lume. Am atins neutralitatea climatică încă din 2022 și vom încerca să rămânem la fel și în anii ce vor urma”, se mândrește Seppo Tossavainen, reprezentantul autorităților locale.
„Oamenii sunt foarte conectați cu natura, dar dacă e să fim complet onești, prioritatea pentru noi finlandezii, înainte de orice, este prognoza pentru recolta de ciuperci și fructe de pădure”, spune o localnică.
Clima
Dacă nu ai trăit o perioadă acolo, îți e imposibil să înțelegi cum pot fi oamenii fericiți când termometrul se apropie de minus 40 de grade. Nimeni nu comentează că asfaltul nu e uscat. Oamenii se urcă pe biciclete și merg fără griji prin zăpada ușor bătătorită. În parcuri, oamenii se dau cu schiurile.
►►► Burduja vs criza climatică: „Nu ne predăm unei ideologiii obtuze”
În Parcul Național Koli (la 60 de kilometri de Joensuu) localnicii se bucură de temperaturile scăzute. „Iarna, lacurile îngheață și le putem traversa cu mașina. Străbatem în câteva minute, ceea ce vara am fi ocolit câteva ore. Totul e sigur aici. Știm exact unde măsoară gheața minimum 40 de cm și la o viteză de maximum 50 de km/h, traversăm fără emoții. Mai sunt două reguli: nu staționăm și distanța față de următoarea mașină să fie de minimum 50 de metri”, povestește una dintre localnice, pe malul unuia dintre cele mai mari lacuri din Finlanda (42 km. lungime)
Tinerii
Fiecare al treilea locuitor din Joensuu are sub 30 de ani (37%). Orașul se mândrește cu cea mai importantă universitate din estul țării. Peste 20.000 de studenți trăiesc aici. Programul Erasmus+ adună foarte mulți studenți străini într-un oraș fără cluburi de noapte și localuri de fițe la tot pasul.
„Potențialul orașului este de 125.000 de locuri de muncă. Normal că ne străduim să atragem cât mai mulți studenți străini. Nu e ușor să facem domeniul forestier, prelucrarea lemnului, dar și fotonica, să fie atractive pentru fete și pentru studenți în general”, mărturisesc profesorii universității.
Inovația
De pe băncile universității, mulți studenți încep să dezvolte idei de business. Câțiva au lansat start-up-uri care astăzi valorează mai mult decât și-ar fi imaginat vreodată și au inceput deja să se extindă și în străinătate.
Kelluu este mândria orașului. Ei produc drone mult mai mari decât cele obișnuite pentru a proteja mediul. Practic, dronele intră în pădure, scanează mii de hectare și aleg exact copacii care trebuie tăiați. Se economisesc astfel ore, zeci de oameni și mii de copaci sănătoși, care ar fi fost tăiați inutil.
În realitate, Kelluu face mult mai mult de atât și revoluționează monitorizarea aeriană. „Dronele noastre funcționează pe bază de hidrogen, astfel că au o autonomie de zbor nelimitată. Costul de producție e mult mai mic decât v-ați aștepta. Noi nu ne propunem să vindem drone, ci datele pe care le culegem”, mărturisește Jiri Jormakka, cofondatorul companiei.
La doar 70 de km de granița cu Rusia, o astfel de companie atrage foarte rapid atenția. „Presa din Rusia ne-a acuzat deja că facem spionaj. Noi avem un proiect de colaborare cu NATO”, dezvăluie foarte relaxat Jormakka.
Lemnul
La Joensuu, totul se învârte în jurul prelucrării lemnului. Oamenii se încălzesc cu biomasă și sunt mulțumiți. „Aici în Joensuu, niciun copac nu se taie de plăcere”, spun autoritățile locale care au reușit să convingă Institutul Forestier European (ESI) să își stabilească sediul în oraș.
„Raportul în zona Joensuu este de aproximativ 7.000 de copaci pe cap de locuitor”, spune directorul ESI, Robert Mavsar. „Avem cea mai mare rată de proprietari privați de pădure din lume. 8.500 de persoane din Joensuu sunt proprietari de pădure. Avem 600 de companii și un potențial de business de două miliarde de euro”, adaugă reprezentații orașului.
►►► Umbra lui Trump la COP29, Conferința ONU de la Baku privind schimbările climatice
Nu întâmplător, John Deere a deschis aici cea mai mare fabrică de utilaje forestiere de lume. “Noi producem doar utilaje la comandă. Valoarea unui utilaj este undeva între 700-750 de mii de euro. Vă dați seama că nu ne adresăm publicului larg. La fiecare opt zile scoatem un astfel de utilaj pe poarta fabricii și îl livrăm până în Australia sau Canada”, se mândresc reprezentanții companiei.
Independența
Când timp de secole ai fost ocupat de vecinii tăi, atunci faptul că ai propria ta țară este un motiv întemeiat de fericire. Finlandezii au fost sub ocupație directă și indirectă atat a suedezilor, cât și a rușilor. Abia de un secol au propria lor țară independentă.
La Joensuu, la nici 70 km de granița cu Rusia, suedeza este în continuare obligatorie în școli, iar rusa o știe aproape toată lumea. E bine să știi tot timpul ce vorbesc vecinii tăi despre tine. Indiferent de vântul pacifist de la Bruxelles, în ultimele decenii Finlanda a menținut și chiar majorat constant investițiile în armată și sistemul de apărare al țării. Adererea ei la NATO în 2023, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, dar și a aderării Suediei la NATO, a dus la o ruptură totală de Rusia.
„Până în 2023 aveam puncte de frontieră deschise. Noi mergeam acolo, ei veneau aici. Cu vize, bineînțeles, dar era doar o formalitate. Avem familii mixte care nu se mai pot vizita. Cea mai mare minoritate din Joensuu este de ruși, peste 3.000. Legea e clară la noi. Armata este obligatorie pentru bărbați și pe bază de voluntariat pentru femei. Dacă izbucnește un război, toată lumea e chemată la oaste”, mărturisesc localnicii fără să schițeze vreo îngrijorare.
Sauna
Este greu de descris în cuvinte ce înseamnă sauna pentru finlandezi. E mai mult decât un moft, hobby sau mijloc de relaxare. Este o necesitate și un element existențial. Dacă românii își numără mașinile, finlandezii își numără saunele. Și nu e o glumă. Aproape toată lumea are o saună în propriul apartament.
„Eu am două. Una înăuntru și una afară”, se mândrește o localnică. Dar asta nu e totul. Sauna trebuie acompaniată și de un mijloc de răcorire. De aceea, multi dețin sau închiriază căsuțe pe un teren, unde amenajează o saună care le oferă o ieșire directă în natură. La minus câteva grade se pot răcori în zăpadă și asta chiar contează.
Experiența unei saune conectate la un lac parțial înghețat este ceva pentru care finlandezii ar fi dispuși să plătească fără să stea pe gânduri. Aproximativ 11 euro de persoană ar costa închirierea unei saune private (capacitate 15-20 de persoane), conectată la un lac public semiînghețat.
După ce ai petrecut zece minute în saună, nu mai simți frigul de afară, iar pentru câteva secunde, apa de 1-4 grade din lac ar putea părea acceptabilă. Apoi fuga înapoi în saună. După ce repeți figura asta de vreo 3-4 ori parcă esti alt om.
„Îmbunătățește circulația sângelui, elimină toxinele și îți garantează o calitate mult mai bună a somnului”, confirmă localnicii. Nu îi contrazic.
Clasamentul fericirii, despre care aminteam la începutul acestui articol, se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacţiei vieţii, precum şi pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate, generozitate şi corupţie, scrie Agerpres.
„Se pare că finlandezii sunt relativ mulţumiţi de viaţa lor”, a declarat pentru AFP Frank Martela, profesor asistent specializat în cercetarea bunăstării şi fericirii la Universitatea Aalto din Espoo, în apropiere de Helsinki.
Acest lucru ar putea fi explicat în mare parte prin faptul că finlandezii trăiesc într-o „societate care funcţionează mai degrabă bine”, a adăugat el.
„Democraţia funcţionează bine, avem alegeri libere, libertate de exprimare şi niveluri scăzute de corupţie”. Toate acestea contribuie la „bunăstarea naţională”, a continuat profesorul Frank Martela.