Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii în contextul participării în calitate de ofertanţi la procedurile de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea proiectului „Hub Servicii (Centru de furnizare servicii electronice) la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”.

Anunțul a fost făcut pe 24 mai 2021 într-un comunicat de presă. Companiile investigate îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de lucrări de construcţii, piaţa serviciilor de instalaţii, piaţa serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România.

Potrivit Consiliului, acestea sunt: PORR Contruct S.R.L., Regia Autonomă Rasirom, M&D Cons Investiţii S.R.L., Tema Energy S.R.L., Metroul S.A., S&T Romania S.R.L., Ness Proiect Europe S.R.L., Dataware Consulting S.R.L., General Me.el Electic S.R.L., Structural Engineering and Technology S.R.L., Tancrad S.R.L. și Rovis Lider S.R.L..

Regia Autonomă Rasirom a fost înființată în 1995 și aparține Serviciului Român de Informații (SRI), motto-ul acesteia fiind: „Protejăm ceea ce contează”.

Polițiști de la Circulație, condamnați că „au făcut borș” un dispozitiv al SRI în valoare de 12.000 de euro

„Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial al companiilor menţionate, ce vizează fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare ori de cumpărare (sau orice alte condiţii de tranzacţionare) şi/sau împărţirea pieţei serviciilor de lucrări de construcţii, pieţei serviciilor de instalaţii, pieţei serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România, cu scopul de împiedica, restrânge ori denatura concurenţa”, se precizează în comunicat.

Consiliul a primit o sesizare de la unul dintre ofertanți în legătură cu posibile practici anticoncurențiale ale companiilor participante la licitația organizată de Ministerul Afacerilor Interne.

Reprezentanții instituției au efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale unor companii care activează pe aceste pieţe. Inspecțiile au fost autorizate de către Curtea de Apel București și reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial.

În 1998, Evenimentul Zilei (EvZ) scria că ideea de a crea un apendice comercial Serviciului Român de Informații i-a aparținut lui Virgil Măgureanu, șeful SRI în perioada 1990 – 1997.

Conform sursei citate, el l-a convins în august 1990 pe premierul Petre Roman să semneze o hotărâre de guvern prin care fosta Gospodărie de Partid din Craiova, rebotezată Întreprinderea Agroindustrială Dolj, să treaca la SRI.

Parchetul General a declasificat protocolul încheiat cu SRI

Astfel, serviciul secret a devenit proprietar peste 2.000 de hectare de teren și păduri, 11 imobile, un hotel, ferme și fabrici alimentare. Potrivit EvZ, administrarea averii s-a făcut prin UM 05099 Craiova aparținând SRI și apoi prin Rasirom din subordinea serviciul de informații.

„Prin hotărârea de guvern din ‘95, care a dat naștere Rasirom, se stabilea că regia este abilitată să producă aparatură tehnică și echipamente specifice muncii de informații. Acest atribut avea să se suprapună peste cele ale Institutului de Tehnologii Avansate (ITA), creierul tehnic al SRI, un centru foarte discret de cercetare si productie”, mai scria sursa menționată.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la zece procente din cifra de afaceri. Firmele care cooperează pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

Câte teste au făcut (și) americanii folosindu-se chiar de foștii ofițeri de Securitate?

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?