Un loc de muncă la stat e visul oricui în România. Salariul mare, sporurile pe măsură, munca, dacă se poate deloc, e mai mult decât pot unii să ceară de la viață.
Așa că visătorii nu pregetă să arunce cu bani în stânga și-n dreapta pentru a-și găsi un culcuș în vreo instituție a statului. De multe ori, însă, ai bani, dar n-ai pile. Ș-atunci, ce te faci? Găsești un mijlocitor.
Unii au noroc de un intermediar bun, alții dau de niște păcălici. Samsarul bun de locuri de muncă la stat șade-n umbră, știe ce face și își ia tainul când toată lumea e mulțumită.
Păcăliciul, în schimb, cere sume mici și se zbenguie printre clienți în încercarea de a dovedi că, deși este un pește mic, lumea rechinilor îi bea apă din palmă.
Unul dintre acești păcălici vine din județul Maramureș. Era într-o vineri, pe 12 iulie anul acesta, zi cu dezlegare la pește. Cruce neagră în călindar, înainte de a treia duminică după Rusalii, puțin înainte de amiază. Cristina Danci se ruga la Cel de Sus și-și făcea cruci în gând implorând toți sfinții s-o ajute în ceasul cel greu.
Maestrul jongleriilor cu joburi la stat
Clipele de rugăminți treceau greu pesemne, inima-i era să-i iasă din piept. Roba neagră cu bavețică roșu-siclam urma să lovească cu ciocanul consființindu-și decizia. În sala de judecată, roba e Dumnezeu.
Și Cristina s-a rugat. Dar nici Ăl de Sus, nici roba n-au ajutat-o. Așa e când te rogi la doi dumnezei, rămâi cu brățările legii pe mâini. Dar ce necaz așa mare, ce păcat să fi comis Cristina? Să fi greșit cu gândul, cu vorba sau cu fapta?
Zece luni, Cristina s-a lăcomit, și-a înșelat aproapele și n-a pregetat să îi golească punga. În termeni juridici se numește trafic de influență în formă continuată.
Se spune că Dumnezeau nu bate cu boata, bate cu socoata. Nici nu-și închipuia Cristina Danci că socotelile ei aveau să se încheie pe 11 iulie 2024. Oamenii legii au luat-o la întrebări și, după câteva răspunsuri, au zis că e mai bine să nu-i dea drumul. Și a doua zi, dorința lor fu îndeplinită de dumnezeul cu bavețică de la Tribunalul Maramureș.
Angajări la Ambulanță pe 6.000 de euro. Managerul și două asistente-șefe, arestate
A cerut și primit de la semenii săi, luni la rând, sume mari de bani, în total 42.700 euro și 1.800 lei, ziceau acum șase săptămâni procurorii. Între timp, s-au mai sucit și ei și au scăzut din sumă 10.000 de euro. Că așa e, socotelile nu se potrivesc întotdeauna.
Cristina, al cărei nume e strâns legat de Cristos, promitea locuri de muncă la Poliția de Frontieră sau la Spitalul Municipal Sighetu Marmației. Locuri de muncă garantate cu și de pilele pe care, zice ea, le avea prin acele instituții. Patru creștini naivi au căzut în plasa ei. Un al cincilea a scos ca danie 700 de euro să primească o diplomă de bac fără să-și bată capul cu învățătura.
Din 12 iulie și până acum, în timpul caniculei, ea s-a bucurat de binefacerile răcorii beciului poliției. S-a zbătut ea să iasă de după gratii, dar fără folos. Pe 22 august a fost trimisă în judecată. Nu se știe cât va mai îndura Cristina golgota pușcăriei și nici de la care dintre cei doi dumnezei îi va veni salvarea.