Moldovenii au mers la urne pe 20 octombrie pentru a-și alege următorul președinte și pentru a consfinți în constituția țării dorința lor de a adera la Uniunea Europeană. Ambele scrutinuri, dar în special referendumul constituțional, au atras o cantitate considerabilă de dezinformare și manipulare pro-Kremlin.
Rezultatul votului constituțional, cu 50,38% în favoare și 49,62% împotrivă, o diferență de doar 11.400 de voturi, sugerează că moldovenii sunt profund divizați în privința întrebării dacă țara lor ar trebui să adere într-o zi la UE.
Și, într-adevăr, aceasta este tema pe care manipulatorii de informații au exploatat-o pentru a-și promova dezinformările despre Moldova și UE, potrivit EuvsDisinfo, site-ul oficial al Uniunii Europene. Lansat în 2015 ca răspuns al campaniilor de dezinformare ruse, este un proiect al Serviciului European de Acțiune Externă al UE, instituția care este serviciul diplomatic al blocului comunitar.
Totuși, o majoritate clară a moldovenilor și-a exprimat sprijinul pentru integrarea europeană constant în ultimii ani, iar sondajele înainte de vot au arătat că mai mult de 60% favorizează calea UE a țării. Rezultatul dezamăgitor, precum și numeroasele rapoarte despre interferența hibridă rusă în alegeri sugerează că, în cazul acestui referendum, ar fi putut fi implicat mai mult decât un simplu vot de protest împotriva guvernului.
Propaganda prorusă a avut o activitate intensă înainte de vot, încercând să influențeze alegătorii. După aceea, aceasta a intrat într-un ritm și mai alert, încercând să prezinte rezultatul drept o „înfrângere” pentru președinta Maia Sandu și aliații săi politici pro-UE și să arate că votul a fost marcat de fraudă.
Doborârea MH17. Zece ani de minciuni și negare din partea Rusiei
Cea mai populară dezinformare promovată de publicațiile în limbile germană, franceză, engleză și română a fost că administrația președintei Sandu s-ar fi angajat în fraudă electorală pentru a manipula votul în favoarea sa. Se presupunea că aceasta ar fi folosit diverse scheme pentru a suprima voința poporului și a realiza ceea ce Russia Today în limba germană a descris ca un „puci către un stat cu partid unic”.
Pravda, în limba engleză, a relatat acuzațiile politicianului de opoziție Alexei Lungu conform cărora polițiști mascați și înarmați au pătruns în sediul Blocului Politic Victoria din Bălți și au percheziționat locuințele angajaților săi pentru a-i intimida. Liderul Victoriei a declarat că blocarea canalelor de Telegram ale opoziției de către autoritățile din Moldova „a pus capăt democrației, înlocuind-o cu o dictatură”.
Blocul „Victoria” este un partid politic populist și prorus din Moldova condus de Ilan Șor, un oligarh moldovean cu legături importante în Rusia, în prezent rezident la Moscova unde a fugit pentru a evita procesele de corupție și condamnările din Moldova. Șor a fost implicat într-un scandal major de fraudă financiară în 2014, cunoscut sub numele de „furtul miliardului”, în urma căruia a fost acuzat de implicare în deturnarea a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar moldovean.
Blocul „Victoria” susține o agendă puternic antiguvernamentală și pro-Kremlin, opunându-se orientării proeuropene a Republicii Moldova. Partidul promovează relații mai strânse cu Rusia și critică deciziile administrației actuale de a alinia Moldova pe calea integrării europene, ceea ce a atras susținători în special în rândul moldovenilor care împărtășesc aceleași viziuni sau care sunt influențați de canalele de dezinformare rusească.
Aliații lui Putin din Europa se ceartă la frontieră. Ungaria construiește o tabără suspectă, Austria se revoltă
În 2023, Ilan Șor a fost sancționat de Uniunea Europeană și de Statele Unite pentru acuzații de corupție și tentative de destabilizare a Moldovei, iar blocul său politic a fost interzis în Moldova din cauza activităților considerate a fi o amenințare la adresa securității naționale.
Pe baza analizei datelor în timpul campaniei electorale, au fost identificate trei clustere distincte de activitate în spațiul informațional al țării. Primul cluster era format din conturi care anterior se implicaseră în activități de dezinformare și manipulare în Ucraina. Aceste conturi și-au mutat atenția către publicul din Moldova. Unele dintre canalele din acest cluster erau legate de campania globală FIMI cunoscută sub numele de Portal Kombat.
Al doilea cluster era format dintr-o rețea de conturi moldovenești care aveau legături comportamentale cu actori străini. Aceste conturi funcționau ca proxy-uri pentru primul cluster. Temele centrale promovate de ambele clustere sugerau că „Moldova ar putea ataca Transnistria” dacă referendumul UE sau candidatura președintelui Sandu ar fi aprobate, că „Moldova ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina” și că „Moldova ar putea colabora cu Ucraina în Africa pentru a viza desfășurările rusești din regiune”. O tactică clasică de intimidare pentru a crea confuzie printre alegători.
Al treilea cluster era alcătuit din canale interne care, deși nu erau direct legate de manipulatori cunoscuți, răspândeau dezinformări similare. Aceasta subliniază liniile neclare din ecosistemul mediatic moldovenesc unde rețelele străine sunt profund interconectate cu canale interne. Aceasta este o tactică deosebit de înșelătoare, deoarece actorii străini pot infiltra canalele media mainstream.
În plus, grupuri cibernetico-activiste cu sediul în Rusia, care anterior se implicaseră în eforturi de dezinformare în alegerile din Spania și Polonia, și-au asumat responsabilitatea pentru atacuri asupra infrastructurii din Moldova în această perioadă. O dezinformare comună promovată de toate cele trei clustere era acuzația de fraudă electorală, o acuzație care s-a accelerat pe măsură ce se apropia ziua alegerilor.
Putin a continuat să-l otrăvească pe Navalnîi și la închisoare. Cauza decesului, modificată
Comparativ cu alte alegeri monitorizate în trecut, nivelul de activitate manipulativă străină în Moldova a fost remarcabil de ridicat. Manipularea online pare să fie strâns coordonată cu acțiuni offline. Tacticile au inclus fabricarea de scrisori false, documente, imagini și videoclipuri, utilizarea de voci generate de AI pentru a o imita pe președinta Sandu și crearea unui chatbot care oferea bani pentru a promova conținut anti-UE.
Aceste eforturi nu s-au bazat pe tehnici sofisticate sau campanii de mare amploare. În loc să se concentreze pe evenimente individuale de mare profil, manipulatorii par să fi adoptat acțiuni repetate, de frecvență ridicată, menite să producă un efect cumulativ pentru a inunda spațiul informațional, potrivit EuvsDisinfo.
Rezultatele preliminare din seara de 20 octombrie sugerau că votul ar fi mers împotriva lui Sandu și a forțelor pro-UE, astfel încât publicațiile pro-Kremlin au scris cu entuziasm despre „eșecul total” al președintei. Când situația s-a inversat și o victorie restrânsă a taberei pro-UE a apărut, aceste publicații au continuat pur și simplu să susțină dezinformarea.
Russia Today în limba germană a titrat: „Președinta proeuropeană se face de rușine – Cetățenii nu vor UE”. Potrivit articolului, a fost „cea mai murdară alegere din scurta istorie a Republicii Moldova. Reprimarea, interdicțiile și ingerințele occidentale au atins un nivel fără precedent. Și totuși, președinta proeuropeană Sandu s-a făcut de rușine cu planul său de a conduce țara triumfător în UE”.
Publicații în limbile rusă, germană și engleză, precum și publicațiile moldovenești aliniate Rusiei au repetat acuzațiile de fraudă electorală. Acestea s-au concentrat în special pe diaspora moldovenească din Rusia despre care s-a spus că a fost privată de dreptul de a vota deoarece Moldova a deschis doar două secții de votare. Acest lucru a fost prezentat ca o dovadă a modului în care votul a fost trucat pentru a favoriza diaspora din Europa de Vest și SUA.
SRI și „Doi ș-un sfert” prinse în agenturile străine. Rolul Informațiilor militare
Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat că Moldova a făcut o „alegere istorică de a-și ancora viitorul în cadrul Uniunii Europene, în ciuda interferențelor masive și a unei campanii hibride a Rusiei și a proxiilor sale pentru a submina votul democratic în Moldova. Acest vot reflectă aspirațiile lor pentru o Moldovă pașnică, independentă, stabilă, democratică și prosperă”.
Interferența rusă fără precedent a fost evidențiată și de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken care a explicat că „Rusia a făcut tot posibilul pentru a perturba alegerile și referendumul pentru a submina democrația Moldovei, inclusiv prin finanțare ilicită și cumpărare de voturi, dezinformare și activități cibernetice malițioase”.
Rusia a respins acuzațiile UE de interferență în alegerile din Moldova, dar amprentele sale și transferurile de bani rămân vizibile în rezultatele referendumului.