Pe măsură ce Grecia se confruntă cu un val de căldură devastator, cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius, o serie de decese și dispariții misterioase ale turiștilor a alarmat autoritățile și comunitatea științifică. Incidentul șocant al morții lui Michael Mosley, un medic și prezentator TV renumit din Marea Britanie, a atras atenția asupra pericolelor ascunse ale temperaturilor extreme. Aceste tragedii recente au declanșat discuții intense despre modul în care căldura extremă afectează corpul uman, în special creierul, și despre riscurile subestimate ale expunerii la condiții climatice severe.
A fost un șoc când Michael Mosley, un doctor și prezentator de televiziune cunoscut în Marea Britanie, a fost găsit mort la începutul acestei luni după ce a făcut o drumeție în timpul unor temperaturi arzătoare pe insula grecească Symi.
►►► Atenție șoferi! Timpi mari de așteptare la frontierele Bulgariei în perioada 21-24 iunie!
Dar acum este unul dintre o serie de decese și dispariții ale turiștilor în Grecia, pe măsură ce țara suportă un val de căldură puternic, de început de vară, cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius.
Sâmbătă, un turist olandez a fost găsit mort pe insula Samos. A doua zi, trupul unui turist american a fost găsit pe Mathraki, o insulă mică la vest de Corfu. Albert Calibet, un alt turist american, este dispărut de când a plecat într-o drumeție pe 11 iunie pe Amorgos. Și două femei franceze au dispărut pe Sikinos după ce au plecat la o plimbare.
Corpurile celor decedați trebuie încă examinate pentru a stabili cauza exactă a morții, dar autoritățile avertizează oamenii să nu subestimeze efectele temperaturilor arzătoare. „Există un tipar comun,” a declarat Petros Vassilakis, purtătorul de cuvânt al poliției pentru Egeea de Sud, informează Reuters, „toți au plecat într-o drumeție în timpul temperaturilor ridicate.”
Unii oameni de știință spun că ceea ce se întâmplă în Grecia oferă un semnal de avertizare despre efectele căldurii extreme asupra corpului, și în special asupra creierului, potențial cauzând confuzie, afectând capacitatea de a lua decizii și chiar percepția riscului.
Pe măsură ce schimbările climatice alimentează valuri de căldură mai lungi și mai severe, oamenii de știință încearcă să descifreze cum se va descurca creierul nostru.
►►► Mersul pe jos, un „mijloc eficient şi accesibil” pentru prevenirea durerilor de spate
Creierul este „întrerupătorul principal”
Cercetările s-au concentrat pe impactul căldurii extreme asupra mușchilor, pielii, plămânilor și inimii, dar „creierul, pentru mine, este cheia”, a spus Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie la Universitatea din South Wales. Este „întrerupătorul principal” pentru corp, a spus el pentru CNN.
În creier se reglează temperatura corpului. Hipotalamusul, o structură mică în formă de diamant, acționează ca un termostat. El realizează un proces delicat pentru a menține temperatura internă a corpului la sau foarte aproape de 37 de grade Celsius. Când este cald, hipotalamusul activează glandele sudoripare și dilată vasele de sânge pentru a răci corpul.
Dar creierul funcționează bine într-un interval restrâns de temperaturi și chiar și mici schimbări îl pot afecta. Mulți oameni sunt familiarizați cu senzația de lentoare și moleșeală într-o zi caldă de vară.
Dar, pe măsură ce căldura crește, poate avea efecte serioase, inclusiv scăderea fluidelor în corp și diminuarea fluxului de sânge către creier, a spus Bailey. El compară creierul cu un Hummer, are nevoie de resurse vaste pentru a funcționa.
Teste pe care le-a efectuat pe participanți în cercetare într-o cameră ambientală, unde a ridicat temperaturile de la 21 la 40 de grade Celsius, au arătat o scădere a fluxului de sânge către creier cu aproximativ 9% până la 10%. „Asta este o problemă majoră în termeni de a nu primi suficient combustibil într-un motor care funcționează la capacitate maximă tot timpul,” a spus Bailey.
Și are un impact. Căldura extremă poate perturba activitatea tipică a creierului, a spus Kim Meidenbauer, un neurolog de la Universitatea de Stat din Washington. Rețelele cerebrale care permit oamenilor să gândească clar, să raționeze, să-și amintească și să construiască și să formuleze idei, pot fi „dezechilibrate”, a spus ea pentru CNN. Devine mai dificil să iei decizii complexe, cum ar fi pe ce potecă să mergi într-o drumeție, o decizie care pare simplă, dar care necesită evaluarea mai multor factori diferiți.
Există și dovezi care sugerează că oamenii sunt mai predispuși să ia decizii riscante și să se angajeze în comportamente impulsive când sunt expuși la căldură, a adăugat ea. O percepție alterată a riscului, împreună cu o funcție cognitivă afectată, pot avea consecințe foarte serioase. „Nu vorbim doar despre posibilitatea de a te încălzi puțin prea mult și poate de a te arde de soare,” a spus ea. „Vorbim despre situații potențial periculoase pentru viață, cum ar fi luarea unor decizii proaste, având judecata întunecată.”
Oamenii de știință abia încep să descifreze gama de efecte pe care căldura le are asupra creierului, nu doar în termeni de luare a deciziilor, ci și de dispoziție, emoții și sănătate mentală. „Înțelegerea noastră este într-adevăr destul de minimală”, a spus Meidenbauer. „Este o mare necunoscută în acest moment.”
►►► Consumul de brânză te face fericit și poate sprijini îmbătrânirea sănătoasă
Cine este vulnerabil?
Unele persoane sunt mai vulnerabile la căldură decât altele. Persoanele în vârstă, în special cele peste 65 de ani, sunt mai expuse riscului, deoarece corpul lor nu se termoreglează întotdeauna la fel de bine. Persoanele care au dispărut în Grecia aveau toate peste 50 de ani.
Copiii foarte mici și femeile însărcinate se confruntă, de asemenea, cu un risc ridicat, la fel ca cei cu afecțiuni preexistente, inclusiv afecțiuni de sănătate mentală. Dar căldura poate fi periculoasă pentru oricine.
În 2016, o echipă de oameni de știință a urmărit 44 de studenți în timpul unui val de căldură în Boston și a constatat că cei fără aer condiționat au experimentat scăderi semnificative în performanța cognitivă.
„Nimeni nu este imun la efectele căldurii asupra sănătății”, a spus Jose Guillermo Cedeño Laurent, unul dintre autorii cercetării și profesor asistent la Școala de Sănătate Publică Rutgers. „Creierul nostru este un organ extrem de sensibil,” a spus el.
Cineva care este foarte apt fizic, înțelege pericolele și bea suficientă apă, tot riscă dacă decide să facă o drumeție pe temperaturi foarte ridicate, a spus Bailey. „Iei decizii greșite și te poate costa viața”.
►►► Cum să ne protejăm de fenomenele meteo periculoase
Cum să te protejezi
Există comportamente pe care oamenii le pot adopta pentru a se proteja și a reduce riscul, spun experții. Acestea includ să nu se facă exerciții în timpul celor mai fierbinți părți ale zilei, ci mai degrabă în cele mai răcoroase părți ale zilei și să se caute umbră când este posibil. Purtarea de haine lejere și aplicarea de pachete cu gheață pe cap și gât pot, de asemenea, ajuta.
Consumul de apă este vital și nu doar atunci când simți foarte sete, a spus Bailey. Este important să nu ajungi într-un punct în care corpul pierde fluide mai repede decât le poate lua. Experții recomandă, de asemenea, băuturi cu electroliți, care pot ajuta la înlocuirea unor fluide pierdute prin transpirație.
Folosiți aplicații de partajare a locației, a spus Meidenbauer. „Asigurați-vă că cineva știe unde sunteți.”
Pe termen lung, exercițiile regulate sunt importante, cu condiția să nu fie în aer liber în cele mai fierbinți părți ale zilei, deoarece pot ajuta corpul să termoregleze. „Cu cât ești mai apt fizic, cu atât ești mai rezistent la aceste stresuri climatice de mediu,” a spus Bailey.
►►► Un foc de artificii de pe un iaht a provocat un incendiu de pădure pe o insulă din Grecia
Va dura ceva timp să descifrăm cauzele exacte ale morții celor care și-au pierdut viața în Grecia, dar există o lecție care poate fi încă învățată din tragedii, a spus Bailey. „Indiferent cât de inteligent sau cât de apt fizic crezi că ești … dacă ieși în temperaturi de peste 40 de grade Celsius, chiar dacă ești bine pregătit, îți asumi un mare risc”.