Italia și Danemarca conduc un demers comun al unor state membre ale Uniunii Europene care solicită reinterpretarea și actualizarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Într-o scrisoare deschisă publicată de biroul premierului italian Giorgia Meloni, semnată de alte șapte state – Polonia, Austria, Belgia, Estonia, Letonia, Lituania și Cehia –, se cere „o discuție nouă și deschisă despre interpretarea Convenției Europene a Drepturilor Omului”.
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) a fost semnată la Roma pe 4 noiembrie 1950, sub egida Consiliului Europei, și a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Documentul a fost conceput într-un context postbelic, pentru a proteja individul împotriva abuzurilor statului, dar semnatarii actuali susțin că interpretările recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) au extins nejustificat domeniul de aplicare al convenției, reducând marja de manevră a statelor democratice.
Scrisoarea a fost lansată după o întâlnire oficială între Giorgia Meloni și omoloaga sa daneză Mette Frederiksen, desfășurată la Roma. Ambele lidere promovează politici stricte privind migrația în propriile țări și consideră că este momentul pentru „restabilirea echilibrului corect” între drepturile individuale și interesele colective. În textul transmis, se afirmă că a venit timpul „să discutăm despre cum pot convențiile internaționale să răspundă provocărilor epocii noastre”.
Inițiativa vine pe fondul mai multor decizii recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva unor state semnatare, în special în legătură cu tratamentul aplicat migranților. Lituania, Letonia și Polonia au fost vizate în spețe privind detenția sau respingerea ilegală a migranților la frontieră. Danemarca a fost somată să își modifice legislația privind reunificarea familială, iar Italia a fost condamnată în mai multe rânduri pentru condițiile de primire și tratamentul general aplicat solicitanților de azil.
În scrisoarea comună, guvernele acestor state se întreabă dacă nu cumva Curtea a extins în unele cazuri domeniul de aplicare al convenției dincolo de limitele inițiale, ceea ce ar fi dezechilibrat raportul dintre interesele ce trebuie protejate. Potrivit lor, această dinamică limitează tot mai mult capacitatea statelor de a lua decizii suverane în cadrul propriilor democrații.
►►► Germania prelungește controalele la frontiere cu încă șase luni
►►► Suedia reintroduce controlul la frontierele interne. Avertisment de călătorie pentru români
►►► Avertismentul ONU pentru Germania: Noile controale la frontieră pun în pericol dreptul la azil
Datele furnizate de agenția europeană Frontex arată că numărul trecerilor ilegale detectate la frontierele externe ale Uniunii Europene a scăzut cu 38% în 2024, ajungând la aproximativ 239.000 de cazuri. Cu toate acestea, anul precedent, 2023, a înregistrat cel mai mare nivel de imigrație ilegală din ultimul deceniu. În acest context, liderii europeni au cerut Comisiei Europene, în cadrul summitului din octombrie 2024, noi reguli stricte privind expulzările, ca reacție la presiunile politice interne, mai ales în Germania, Austria și alte state central-europene.