„Nu te grăbi să crezi tot ce vezi online. Fii sceptic și verifică informațiile din mai multe surse. Cu o atenție sporită, poți identifica deepfake-urile și te poți proteja de dezinformare.”
Sfatul de mai sus aparține Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) care a publicat ghidul denumit „Deepfake – cum să nu cazi victimă manipulării”.
„Detectează falsurile” este un proiect al DNSC care a apărut ca urmare a publicării ghidului menționat mai sus. Această inițiativă reprezintă o soluție simplă menită să testeze spiritul de observație al utilizatorilor în procesul de identificare a conținutului media falsificat.
Potrivit DNSC, obiectivul principal este acela de a evalua cât de bine pot oamenii să distingă între mediile sintetice, create de AI, și cele reale, captate prin metode convenționale.
Cum se pot deosebi deepfake-urile, precum și conținutul generat prin inteligență artificială, de materialele autentice înregistrate cu ajutorul unor dispozitive tradiționale, cum ar fi camerele video sau microfoanele?
Deepfake-urile sunt tot mai sofisticate, dar există încă semne care pot duce la depistarea lor. Bunăoară, la un astfel de material trebuie să fiți atenți atât la sunet, cât și la video.
În prima situație, există mai multe indicii:
- sunetul neclar. Ascultați cu atenție dacă sunetul are distorsiuni sau variații bruște de calitate.
- sincronizarea greșită. Urmăriți dacă buzele persoanei se potrivesc perfect cu vorbele rostite. Uneori, deepfake-urile pot avea o ușoară întârziere sau un dezacord.
- vocea nefirească. Fiți atent la accente, inflexiuni sau moduri de a vorbi care nu par naturale pentru persoana din imagine.
În ceea ce privește partea video:
- mișcările rigide. Observați dacă gesturile și expresiile faciale par rigide sau nenaturale. Deepfake-urile pot avea dificultăți în reproducerea mișcărilor subtile ale feței.
- aspectele nefirești ale feței. Căutați ochi goi, piele perfect netedă sau lipsită de textură, ori culori nenaturale.
- inconsistențele din fundal. Fiți atenți la umbre, iluminare sau fundal care par neconforme cu restul scenei.
Când analizați fotografii, despre care aveți bănuiala că nu par a fi reale, trebuie să aveți în vedere:
- detaliile neclare. Examinați cu atenție zonele delicate precum ochii, nasul și gura. Deepfake-urile pot avea detalii neclare sau distorsionate în aceste zone.
- aspectele nefirești. Urmăriți dacă pielea, părul sau obiectele din jurul persoanei par artificiale sau nereale.
- inconsistențe de perspectivă. Verificați dacă proporțiile și unghiurile din imagine par corecte.
DNSC mai atrage atenția că, întotdeauna când analizați un material despre care credeți că este deepfake, trebuie să vă gândiți în primul rând la contextul în care apare imaginea sau materialul video. Cât de credibilă este povestea prezentată?
Apoi, este necesar să verificați sursa materialului și reputația celui care l-a creat. Ulterior, trebuie să comparați imaginea sau materialul video cu alte fotografii sau filmări cunoscute ale persoanei respective.
Inteligența artificială nu este perfectă, încă are limitări, dar deepfake-urile pot fi foarte convingătoare, însă pot avea mici imperfecțiuni care le pot trăda. Cele mai cunoscute sunt cele în care importanți oameni din mediul de afaceri sau cel bancar vă invită să investiți în produse financiare suspecte.
Încercați să vedeți cât de format vă este ochiul în depistarea deepfake la https://dnsc.ro/deepfake/. Ghidul Deepfake pentru persoanele fizice poate fi consultat AICI, iar cel pentru organizații, care conține și multe date juridice, AICI.