Răspândirea coronavirusului a generat multe știri false care împiedică eforturile de limitare a pandemiei, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Ce se poate face pentru combaterea dezinformării? 

De la zvonul că virusul s-a răspândit prin supa de liliac până la știrile conform cărora țările UE se bat pe echipamente medicale, dezinformarea se află peste tot.

Organizația Mondială a Sănătății a spus că zvonurile nefondate „se răspândesc mai rapid decât virusul” și a vorbit deja despre o „infodemie de proporții planetare”. Platforme online majore acționează deja pentru limitarea răspândirii știrilor false.

Cum recunoaștem știrile false și cum le putem împiedica răspândirea? Ce face UE în acest sens?

Pentru susținerea informării corecte, există o pagină UE despre răspunsul Europei la pandemie care include informații speciale pentru combaterea zvonurilor nefondate referitoare la coronavirus.

În plus, experți și politicieni din UE și statele sale membre se reunesc regulat în cadrul unor conferințe video pentru a discuta despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare a oamenilor despre riscuri și cum pot fi acestea abordate. Și pe platformele online există presiune pentru acționarea împotriva escrocheriilor.

De ce publică oamenii intenționat informații false? Unii fac acest lucru pentru profit. Probabil pentru a putea vinde produse sau sau pentru a atrage mai mulți vizitatori pe paginile lor web, obținând astfel mai multe venituri din reclame.

Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a UE, unele afirmații false vin de la forțe politice specifice, precum China și Rusia. În aceste cazuri, obiectivul este politic: acela de a submina Uniunea Europeană sau de a declanșa schimbări politice.

Dar multe persoane răspândesc dezinformarea pentru că cred în acele zvonuri, fără a intenționa să facă rău.

În acest moment, mulți oameni sunt îngrijorați și când primesc vești șocante este mai dificil să rămână calmi și să verifice faptele, așa cum ar fi necesar.

În trecut, dezinformarea cu privire la vaccinuri i-a determinat pe părinți să renunțe la vaccinarea copiilor împotriva rujeolei și împotriva altor boli periculoase, lucru care a dus la o explozie în cazuri noi.

Chiar dacă nu toată lumea crede știrea falsă, răspândirea acesteia este periculoasă, deoarece se pun la același nivel un tweet provenind de la o persoană fără nicio pregătire în materie și o analiză amănunțită a unui expert.

Dezinformarea depinde de oamenii care o cred și o răspândesc. Și este ușor să fii păcălit.

Pentru a vă asigura că nu răspândiți știri false, fiți atenți atunci când distribuiți informații care provoacă o reacție puternică sau care par prea frumoase sau prea rele pentru a fi adevărate.

Un mod simplu de a verifica este căutarea pe internet, pentru a vedea dacă mai multe surse de încredere vorbesc despre acel lucru.

Dacă nu sunteți sigur, există ghiduri de identificare a știrilor false.

Dacă văd sau aud pe cineva distribuind știri false, puteți raporta știrile false către platforma de social media unde le-ați găsit. Multe companii de social media s-au angajat să lucreze împotriva dezinformării legate de coronavirus.

De asemenea, vorbiți cu persoana care le răspândește: probabil a făcut acest lucru neintenționat.

Cercetătorii spun că cea mai bună modalitate de a convinge oamenii care cred în teorii ale conspirației este de a le arăta empatie, de a face apel la gândirea lor critică și de a evita ridiculizarea acestora.

Topul teoriilor conspirației despre noul coronavirus distribuite de propaganda rusă

Propaganda Kremlinului și ajutorul dat Italiei. La Stampa: 80% dintre ajutoare, inutile

Documentarul lui Michael Moore „Planet of the Humans”, criticat din cauza dezinformărilor

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA