Programul de guvernare a fost publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Ce propuneri are guvernul Bolojan? Textul de mai jos este un rezumat al documentului. Erorile gramaticale aparțin celor care au compus programul.
România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare și are nevoie de un guvern puternic care îşi asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare, dezvoltarea țării, respectul pentru cetățeni şi consolidarea democrației.
„Refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investiţiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediu de afaceri și menţinerea coeziunii și solidarității sociale sunt, totodată, obiective de maximă urgenţă. Din acest motiv, s-a căutat și reuşit crearea unei largi majorităţi pro-europene, formate din PNL, PSD, USR, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale.”
Această majoritate este expresia unei responsabilități asumate în faţa cetățenilor României și a partenerilor externi: aceea de a implementa reforme profunde, chiar şi atunci când acestea presupun costuri politice, de a garanta stabilitatea ţării şi de a menține orientarea euroatlantică a României.
Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanţele publice, Bună guvernare, și Respect pentru cetăţeni. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar, în absenţa lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară și ar risca să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării.
În următorii ani, România are șansa de a deveni un stat modern, predictibil şi respectat înăuntrul granițelor sale și în afara lor. Această șansă depinde de voinţa noastră comună de a face ceea ce trebuie făcut și de a spune lucrurilor pe nume.
Primul pilon (Ordine în finanţele publice) vizează punerea în ordine a finanţelor publice. România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri. Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecţia bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „Toată lumea plătește.” În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifrauda şi Vama vor fi scoase din orice algoritm politic și reorganizate. Combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate. Vom criminaliza evaziunea fiscală și cea în formă organizată, vom revizui legislaţia privind insolvenţa și vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală — de la importurile de produse agroalimentare și petrol, la cele privind importurile în relaţia cu Asia prin Vămi și Portul Constanţa.
În același timp, renunțăm la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Toate excepţiile și facilităţile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu preţurile din piaţa imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR.
Vom pune capăt dublei măsuri în salarizare și pensii. Vom valorifica mai eficient resursele naturale ale ţării prin stabilirea corectă a redevenţelor și întărirea capacităţii de control a ANRM.
Ilie Bolojan avertizează: Creșterea taxelor este inevitabilă în România!
Al doilea pilon (Bună guvernare) privește reforma profundă a statului. România are un aparat administrativ supradimensionat și nefuncţional. Vom începe cu administraţia centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desfiinţări şi reduceri de personal. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță.
În administraţia locală, vom introduce scheme de personal maximale și alocări bugetare în funcţie de performanţă. Autorizaţiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populaţiei vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central.
Poliţia locală va fi regândită și dimensionată în raport cu populația şi într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliţia Română. Reforma companiilor de stat este esențială. Vom elimina consiliile de administraţie supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecuri.
lar în educaţie, vom introduce o normă didactică realistă corelată cu performanţa și vom regândi sistemul de burse, concomitent cu creșterea performanței şcolare.
Al treilea pilon (Respect pentru cetățeni) este despre modul în care statul se raportează la cetățeni. Vom elimina privilegiile nemeritate. Vom susţine meritocraţia și salarizarea funcţie de performanţă. Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vom regândi ajutoarele sociale: acestea vor fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar persoanele care refuză plata impozitelor își vor pierde parțial beneficiile. Respectul înseamnă și predictibilitate.
Vom reglementa corect pensionările, vom combate pensionările anticipate nejustificate și vom aplica un regim fiscal coerent pentru toţi cetățenii, fie că sunt angajați, antreprenori sau liber profesioniști.
Modificarea legislaţiei care să susțină reformele
Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari; revizuirea Codului muncii; dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor; dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanţă pentru conducerile instituțiilor; revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate.
Creșterea performanţei spitalelor; reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă; plata funcție de performanţă pentru medici; reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii; numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități; creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor; descurajarea acordării de concedii medicale fictive; sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă.
Un ministru USR o vrea la Economie pe o apropiată a PSD și colaboratoare a Securității
Rezidenţii în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală; desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unităţi sanitare; stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap; ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă; eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.
Reorganizarea amplă a structurilor interne ale Ministerului Finanțelor și ANAF prevede și: reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale; depolitizarea funcţiilor de conducere la nivel regional și local şi organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere; utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control; teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal; implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcţie de istoricul lor de conformare și contribuţie.
Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impun măsuri asiguratorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvenţă.
Eliminarea facilităților de TVA la tranzacţiile imobiliare; combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relaţia Asia (Portul Constanţa, Vămi); combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii; înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală și cea s executărilor silite; legea insolvenţei modificată, înăsprire regim şi evitare insolvențe în cascadă; revizuirea tuturor tipurilor de subvenţii acordate companiilor de stat.
Justiţie eficientă, accesibilă, imparțială și independentă se va face și prin: reducerea duratei de soluţionare a cauzelor şi punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătorești, atât în mediul privat, cât şi de către autorități; creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracţionale grave care afectează siguranța cetățenilor precum trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală şi corupţie; măsuri pentru asigurarea vârstei de pensionare în sistemul judiciar și instituţiile subordonate la 65 de ani, cu respectarea deciziilor CCR; eliminarea cumulului pensiei cu salariul cu respectarea deciziilor CCR; eliminarea diurnelor nejustificate; promovarea de instrumente alternative proceselor în instanță precum medierea, arbitrajul şi procedurile notariale; instituirea cadrului legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor cu profesionişti.
Utilizarea instrumentelor digitale pentru a spori eficacitatea, transparența şi securitatea juridică; interpretare legislativă și jurisprudență unitare; actualizarea taxelor judiciare de timbru şi stabilirea acestora ca venit suport pentru investiţiile în infrastructura judiciară; recuperarea cheltuielilor cu persoanele care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor; eficientizarea activităţii de expertiză judiciară; eliminarea costurilor privind transportul deţinuţilor la instanța și asigurarea accesului la instanţă prin videoconferință; reintegrarea polițiștilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen maxim de 7 ani de la data ieșirii din sistem urmare a pensionării.
Noul ministru al Economiei a fost condamnat în 1988 pentru furt din avutul obștesc
Digitalizarea instanţelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de desfășurare a litigiilor şi activităţilor de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate.
Obiective generale pentru agricultură: modernizarea sistemului de irigații; sprijinirea fermierilor şi procesatorilor români pentru creşterea producției interne şi reducerea importurilor de alimente; reorganizarea instituţiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean; dezvoltarea fermelor de familie.
În transporturi și infrastructură, investiţiile rămân motorul creșterii economice şi al dezvoltării unei ţări. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte; reducerea cu 20% a angajaților; plan de reducere a subvenţiilor acordate companiilor din subordine; Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni şi a celorlalte companii din subordinea Ministerului.
Consilii de administraţie din profesioniști; creștere valoare taxă rovignetă; reforma sistemului de taxare a transportului; revizuirea sistemului de acordare a subvenţiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice şi trecerea ia un sistem axat pe numărul de călători expediaţi, eficienţă și calitate a serviciilor; sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziţia a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanţare din Fondul pentru Modernizare.
Stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză- autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naţionale printr-un program finanţat prin Fondul pentru Modernizare; aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită şi costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internaţional.
Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă şi sigură. Continuarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate și creșterea calităţii vieții cetățenilor.
Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate reţele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomeraţia rutieră şi a îmbunătăţi mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.
Energie. Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituții guvernamentale, a iniţiat și propune o serie de măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele şi să asigure securitatea energetică pe termen lung.
Se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare. Recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanţă. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administraţie şi eliminarea posturilor politizate. Se vor elimina primele de vacanţă și alte beneficii nejustificate. Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Naţională a Huilei S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităţilor pe cărbune cu construirea de noi capacităţi pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare.
Valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep şi Caragele pentru dublarea producţiei de gaze începând cu 2027. Construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (ex: Işalniţa – 850 MW, Turceni – 475 MW, lernut – 430 MW, Midia – 80MW și Mintia – 1.734 MW). Energie hidroelectrică: finalizarea investiţiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (ex: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racoviţa, Lotrioara, Surduc-Siriu, Paşcani).
Creşterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE. Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forțelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.
Accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare unde suni dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Feteşti și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.
Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paraiel cu un concept de apărare maritimă care să protejeze apele noastre teritoriale. Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest.
Economie. Creşterea semnificativă a Poștei Române în cota naţională de piaţă a serviciilor poştale; asigurarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale și a limbilor de circulație internaţională în platformele digitale din administraţia publică; ghișeu universal — interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituțiilor cu sistemele Poștei pentru a furniza orice serviciu cetăţenilor, la orice oficiu poştal; reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităţilor de front-office la Poșta Română; dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române (similar unor modele consacrate precum DHL, FedEx)
Desființarea funcţiei de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori; desființarea structurilor publice din subordinea/coordonarea ministerelor organizate la nivel regional; adoptarea unei noi legi privind statutul funcţionarilor publici; reorganizarea aparatului instituției Prefectului; eliminarea indemnizaţiei membrilor Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică; reorganizarea şi restructurarea sau lichidarea întreprinderilor publice care înregistrează pierderi trei ani la rând şi care nu prestează un serviciu de utilitate publică, cum ar fi transport, termoficare; corporatizarea regiilor autonome; reducerea în medie cu 20% a numărului angajaţilor din administraţia publică centrală; reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate în administraţia publică centrală și locală.
Obiective generale Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Prioritățile sale vor include combaterea criminalităţii organizate şi a migraţiei ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacităţii de intervenţie la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane şi materiale.
Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliţiei Române, Jandarmeriei și Poliţiei de Frontieră; creșterea capacităţii MAI de a preveni și combate infracțiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier național, deșeuri și biodiversitate; intensificarea activităţilor preventive în mediile în care tinerii sunt prezenţi: unități de învățământ, zone recreative și mediul on-line.
Prețul berii în România ar putea crește din cauza măsurilor fiscale intempestive
Educaţia va fi motorul mobilităţii n sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil şi incluziv, sprijinit de profesori motivaţi și corespunzător formați.
Se va acorda o atenţie sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanţă (inclusiv, spre exemplu, privind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale)
Creșterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepții justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate). Creșterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condiţiile nedepășirii unor limite psihopedagogice.
Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistenței medicale primare şi comunitare; reţea naţională de centre medicale comunitare; dezvoltarea asistenței medicale primare respectiv a medicinii de familie; acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului; dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu și a îngrijirilor paliative; dezvoltarea asistenței medicale comunitare şi a medicinii școlare.
Creșterea performanţei spitalelor prin reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata funcţie de performanţă pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări; descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii; eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; aplicarea CASS la pensiile mari; desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare; convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleaţie; eficientizarea instituţiilor subordonate Ministerului Sănătății.
Muncă, familie, tineret și solidaritate socială: modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii; sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalității și echilibrul muncă-timp liber; combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realitățile economice.
Reducerea șomajului la 6 luni; revizuirea codului muncii și a legii dialogului social; acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă; eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.
Concediu creștere copil pentru bunici: posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor; sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viață, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu.
Combaterea muncii la negru/gri prin eliminarea formelor mascate de angajare; stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor. Reforma salarizării în sectorului public prin eliminarea discrepanțelor şi reglarea sporurilor; reglementarea muncii multiple și Kurzarbeit local.
Reforma concediilor medicale; echilibrarea relației stat-angajator printr-un sistem de sancțiuni mai coerent care să apere drepturile salariaţilor, dar să nu sufocă mediul privat cu birocrație excesivă; digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari; reforma sistemului de asistență socială.
Creșterea numărului de creșe și grădinițe la nivel central şi local prin reabilitarea şi transformarea unor spaţii neutilizate, aflate în administrarea UAT-urilor, la parterul blocurilor ANL, pentru a sprijini accesul la educaţie timpurie. Consolidarea sistemului de protecţie a copilului prin digitalizarea proceselor, creșterea calității intervenției sociale și promovarea incluziunii, în vederea asigurării interesului superior al copilului și a unei proiecții eficiente, echitabile și responsabile.
Management sustenabil și transparent al pădurilor, precum și dezvoltarea durabilă a pădurilor, inclusiv prin combaterea eficientă a tăierilor ilegale de arbori şi creșterea suprafeţelor acoperite de păduri. Reforma Romsilva care să cuprindă și reducerea numărului direcțiilor silvice, separarea activităţilor în funcție de eficiența activităţii lor propriu-zise, precum şi asigurarea unui control suplimentar al transporturilor de materiale lemnoase de la locul recoltării pentru a reduce evaziunea fiscală până la finalul anului 2025.
Operaţionalizarea comasării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Comasarea unor autorități subordonate sau în coordonarea Ministerului. Restructurarea Administraţiei Naţionale Apele Române (inclusiv prin concedierea a 50% din personalul de la nivel central). Reorganizarea Administraţie Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – ARBDD și asumarea unui rol proactiv de suport al comunităţilor locale pentru asigurarea echilibrului dintre activităţile de conservare și prosperitatea populaţiei locale din Delta Dunării.
Dezastrul de la Praid și Târnava Mică, opera șacalilor din Guvern. Copii cu găleți salvează peștii
Vor fi închise agențiile/companiile de stat care au pierderi cronice sau îşi dublează activitatea. Actualizarea legii privind contravenţiile silvice pentru a întări activitatea de control și a reduce tăierile ilegale. Finalizarea unui draft asumat de Ministerul Mediului privind legea ariilor naturale protejate la finalul anului 2025.
Adoptarea unei legi specifice pe zona de valorificare/reciclare a deşeurilor din construcții. Adoptarea legislaţiei necesare pentru ca operatorii economici care dețin/administrează depozite de deșeuri să fie obligaţi să aibă instalați senzori de monitorizare a calităţii aerului amplasați în perimetrul lor şi să ofere transparent aceste date colectate 24/24 online. (Sursa foto: Președinția României)