Raport Avocatul Poporului și Save the Children: Copiii României, ciuca bătăilor inclusiv din partea Guvernului și Parlamentului

Organizația Salvați Copiii (Save the Cildren Romania) și Avocatul Poporului au finalizat și publicat un raport privind respectarea drepturilor copiilor în România.

Raportul a fost făcut public pe 19 noiembrie 2019 și scoate la iveală o situație deloc îmbucurătoare. Copiii mor pe capete, nu au acces la educație, sunt exploatați sexual și prin muncă, devin infractori.

Concluzia raportului este că, deși legile din România și Constituția prevăd un regim special de protecție și asistență a copiilor, în realitate aceștia sunt la coada societății.

Politicile adoptate de Parlament sau Guvern sunt numai de fațadă și sunt ocazionate de perioadele electorale.

În 2018, în România trăiau aproximativ 3,7 milioane de copii. Anul trecut s-au născut în România 190.170 de copii, din care 51,36% băieți, fiind primul an din 1990 încoace de când numărul născuților vii scade sub 200.000.

Rata natalității a fost cea mai ridicată în Ilfov, Suceava, Sălaj și Bistrița-Năsăud, iar cea mai mică în Teleorman, Caraș-Severin, Brăila și Tulcea.

În 2018, au decedat 2.284 de copii și adolescenți, mortalitatea infiantilă, cea sub un an, reprezentând peste 50%. 1.215 copii au murit înainte de a împlini această vârstă.

La aceste decese se adaugă și cei 686 copii născuți fără viață. Rata mortalității infantile este în continuă scădere începând din 1990, dar stagnează în ultimii cinci ani.

Subfinanțarea sistemului medical este una dintre cauze, România alocând pentru sănătate 4,3% din Produsul Intern Brut, față de o media UE care este de 7%.

În România mor de două ori mai mulți copii decât în țări cu venituri similare și mult mai mare față de țări cu resurse financiare scăzute.

Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub un an se înregistrează la mame fără educație și la cele care au terminat numai școala primară. Informarea mamelor cu nivel scăzut de educație și a celor minore asupra riscurilor sarcinilor timpurii poate preveni o parte din decesele copiilor.

Cauzele principale ale deceselor copiilor de vârstă școlară și a adolescenților sunt accidentele, în primul rând accidentele de transport.

Pentru copiii de 1-9 ani, afecțiunile sistemului respirator, în principal pneumonia, sunt importanta cauza de deces. Pentru cei de peste 10 ani și adolescenți, cancerul devine principala cauză de deces.

Numărul adolescenților care s-au sinucis este aproape egal cu numărul celor decedați din cauza cancerului sau pneumoniei.

Statisticile arată că un număr mare de familii compuse din mai multe persoane locuiesc în spații mici.

Peste 112.000 de familii de peste cinci persoane locuiau în 2017 în una sau două camere, condiții care nu pot asigura confortul necesar dezvoltării copiilor.

La sfârșitul lui 2018, 52.279 copii se aflau în sistemul de protecție socială din România. Dintre aceștia, 17.769 erau la un asistent maternal, 13.133 la rude de până la gradul IV, iar 4.719 la alte familii sau persoane.

Ceilalți 17.096 erau în centre de plasament. Din cei peste 52.000 de copii, numai 3.257 erau adoptabili în 2017.

Impactul migrației părinților este unul mare. Numai între 2008 și 2017 aproape 2,25 de milioane de persoane au emigrat oficial din România definitiv (cu schimbarea domiciliului) sau temporrar (cu schimbarea reședinței permanente).

Migrația a început să crească în 2014. Peste 430.000 de copii au emigrat între 2008 și 2017, dintre care aproape 91% migranți temporari. În cazul migranților temporari se pune problema integrării educaționale și sociale.

În același interval de timp au migrat în România peste 245.000 de copii, saltul semnificativ înregistrându-se în 2017, unii dintre ei fiind imigranți.

Aproximativ 10% sunt stabiliți aici definitiv prin schimbarea domiciliului din altă țară și au cetățenie română. Ceilalți au primit reședință pe o perioadă de minim un an.

Peste 160.000 de copii au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. În 2008, aproape 43% dintre copiii aflați în această situație aveau ambii părinți plecați, procentul scăzând la 32% în 2018.

În 2017, Bulgaria,  România  și Grecia erau în ordine pe primele locuri în Uniunea Europeană care înregistrau o rată a sarăciei alarmantă, mai mult de o treime din populație fiind în risc de sărăcie.

La polul opus se află Slovacia, Finlanda și Cehia.

Cei mai importanți factori care cresc riscul de sărăcie al copiilor sunt incapacitatea părinților de a obține venituri, numărul mare de copii dintr-o familie și ineficiența Guvernului de a acorda beneficii și servicii sociale.

Analizele privind bugetele alocate educației demonstrează de fiecare dată că acestea nu sunt în măsură să asigure necesitățile de bază din sistem și nici să ofere o șansă copiilor din zonele sărace.

Peste 32% dintre copiii României trăiesc sub pragul de sărăcie. Dintre aceștia, aproape jumătate trăiesc sub pragul de sărăcie. Peste 150.000 de copii de la sate merg seara flânzi la culcare. Nu există date pentru cei de la oraș.

Acești copii riscă să fie săraci și la maturitate tocami din cauza accesului redus la servicii de sănătate și educație.

Pentru 2018, pentru salarizarea personalului din unitările de învățământ a fost stabilită prin lege la 4.413 lei, iar pentru pregătirea elevilor, evaluare, bunuri și servicii doar 355 lei. Niciodată nu s-au găsit suficienți bani pentru acoperirea sumei de 355 lei.

La toate aceste neajunsuri se adaugă abuzul și neglijarea copiilor. În 2018, au fost raportate 15.000 de cazuri de către Direcția Generală de Asistență Socială și protecția Copilului. În 94% dintre cazuri, abuzul a avut loc în familie.

Numărul real al copiilor victime este mult mai mare, majoritatea cazurilor nefiind raposrtate la serviciile sociale, medici, profesori etc.

Două treimi dintre copiii au fost supuși abuzului emoțional și fizic de către părinți ca forme de discplină. Părinții nu realizează efectele negative pe care le au aceste corecții asupra comportamentului copiilor.

O treime dintre elevii din ciclurile gimnazial și liceal au fost supuși unor forme de violență fizică sau psihică în școală. O proporție și mai mai mare a fost a victimelor din mediul online.

Violența repetată asupra copiilor poate avea repercusiuni grave pentru sănătatea lor mintală și performanța școlară

Un studiu efectuat în 2016 arată că dintre cei aproximativ 1,2 milioane de copii din ciclul gimnazial și liceal, 325.000 au fost umiliți public, 390.000 amenințați cu bătaia sau lovirea, iar 220.000 erau bătuți în mod repetat de către colegii lor.

Pe de altă parte, aproape jumătate dintre părinți, 43%, nu consideră că palma dată peste fund unui copil care nu este cuminte reprezintă o formă de violență.

O mare parte dintre părinți consideră că lovirea copiilor este spre binele acestora.

Acești părinți simt o mare nevoie de control asupra copiilor și preiau modele învățate în familie, folosind violența ca instrument de „a ajuta” copilul să aibă comportamentul pe care îl doresc ei.

Există și părinți care au declarat că își lovesc copiii fără vreun motiv anume, doare pentru că sunt presați de griji.

  •  18 minori au fost omorâți, 17 aceștia de către părinți

  • 56 au fost violați, 37 de către părinți, 12 de către frați sau surori și 7 de către al membru al familiei.

  • 18 au fost agresați sexual, 15 de către părinți și trei de către un alt membru al familiei                    (Date statistice 2017)

Se constată o creștere continuă de al an la an a inculpaților minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra persoanei.

În 2018 au fost cu 34% mai multe infracțiuni de omor și cu 19,6% mai multe violuri comise de minori comparativ cu anul precedent.

Județele cu cei mai mulți minori (peste 150) trimiși în 2018 în judecată pentru infracțiuni au fost din județele Iași, Neamț, Bacău, Constanța și București.

135 de copii au fost exploatați pentru comiterea de infracțiuni în 2018, 60 dintre ei fiind din Neamț, 39 din Satu-Mare și 26 din Mureș.

Tot anul trecut, 1.272 de copii au comis fapte pentru care nu răspund penal, în general furturi și sunt din Bacău, Iași, Tulcea, Dolj.

În 2018, un număr de 1.313 copii au comis fapte în pentru care răspund penal, dintre acestea 663 sunt furturi și 101 tâlhării.

Recordul la nivel național îl deține județul Teleorman cu 120 de minori care au comis astfel de fapte.

Anul trecut, au fost trimiși în judecată în arest preventiv 473 inculpați minori.

Copiii din categoriile cele mai vulnerabile, cum sunt cei fără adăpost, sunt expuși la abuzuri, inclusiv din partea Poliției.

Mai mult de o treime dintre cei care trăiesc pe stradă au afirmat că au fost bătuți de polițiști.

Băieții cu vârste de 14 ani sunt categoria cea mai vulnerabilă față de violența Poliției.

  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA
error: ?