Aliații occidentali ai Moldovei au salutat luni, 4 noiembrie, realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte, un rezultat care a stârnit critici vehemente din partea susținătorilor pro-ruşi într-o țară profund divizată, fostă republică sovietică. Campania tensionată și acuzațiile de ingerință din partea Moscovei au adus în prim-plan o competiție strânsă între direcția pro-europeană și influențele pro-ruse.
În urma celui de-al doilea tur de scrutin, candidata în vârstă de 52 de ani a câștigat cu 55,33% din voturi, învingându-l pe Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiștii pro-ruşi, care a obținut 44,67%. Reacția partidului său a fost dură, acuzând că „Maia Sandu este o președintă ilegitimă, recunoscută doar de susținătorii săi externi”, numind-o „președinta diasporei”. În plus, socialiștii au reclamat „nereguli” și „reducerea injustă” a numărului de secții de votare în Rusia, sugerând că poporul moldovean se simte trădat și furat.
►►► Tentative de manipulare electorală în Moldova. Mesaje false, trimise în numele Parlamentului
„Un viitor european” și reacția UE
Realegerea Maiei Sandu este privită ca un semnal pozitiv pentru Uniunea Europeană, care a deschis oficial în iunie negocierile de aderare cu Moldova, o țară mică, de 2,6 milioane de locuitori. Recent, în urma unui referendum, obiectivul european a fost introdus în Constituție, după o aprobare la limită. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a subliniat că „Moldovenii și-au demonstrat încă o dată hotărârea de a construi un viitor european, în ciuda tentativelor de destabilizare”.
Reacțiile nu au întârziat să apară și din partea Washingtonului și a liderilor europeni. Președintele american Joe Biden a declarat că „Rusia a fost pusă în defensivă”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a felicitat Moldova pentru o „alegere clară”.
Maia Sandu și provocările democrației
Maia Sandu, prima femeie aleasă președinte în Moldova, a descris victoria ca pe o „lecție de democrație” și un răspuns la „atacurile fără precedent” ale „forțelor ostile și criminale”. Campania a fost marcată de acuzații privind dezinformarea, cumpărarea masivă de voturi și amenințările la adresa susținătorilor săi. Poliția a raportat numeroase tentative de destabilizare, inclusiv alerte false cu bombă în secții de votare din Germania – „o tentativă masivă de intimidare”, a subliniat Berlinul.
Observatorii internaționali au remarcat desfășurarea alegerilor în „circumstanțe extrem de dificile”. În discursul său, Maia Sandu a promis să fie „președinta tuturor” și a vorbit atât în română, cât și în rusă pentru a transmite un mesaj de unitate.
Provocările din 2025 și viitorul incert
Țara rămâne însă extrem de polarizată, cu o diasporă și o capitală orientate preponderent către integrarea în UE, în timp ce zonele rurale și regiuni precum Transnistria și Găgăuzia se îndreaptă mai degrabă spre Rusia. Victoria Maiei Sandu se datorează în mare măsură diasporei, unde 83% din cei 328.000 de votanți au susținut-o.
►►► Vot istoric pentru viitorul european al Moldovei. Al doilea tur al alegerilor prezidențiale
Analistul Andrei Curararu de la WatchDog avertizează că, fără acțiuni concrete, Sandu riscă să piardă sprijinul necesar la alegerile parlamentare din vara anului 2025: „Dacă nu se trag concluziile necesare din acest scrutin, nu vom avea un parlament pro-european anul viitor”.
În contextul similar din Georgia, unde președinta pro-occidentală Salomé Zourabichvili se confruntă cu un guvern cu tendințe pro-ruse, situația Moldovei este monitorizată cu atenție de aliații occidentali.