Procurorul general al României a susținut în ședința de bilanț că datele Ministerului Public arată „o creștere marginală a fenomenului infracțional”, adică una nesemnificativă. Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii l-a contrazis însă în cadrul aceluiași eveniment. Din punctul acestuia de vedere, România este „în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.
Alex Florența, procurorul general al României, s-a lăudat pe 4 martie la prezentarea Raportului de activitate al Ministerului Public pentru anul 2024 că au avut de rezolvat aproape 1.800.000 de dosare, cele mai multe din ultimii nouă ani.
Au fost soluționate ceva mai puțin de o treime, respectiv 541.671, dintre care aproximativ 9,5% prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, adică 51.111. Restul s-au clasat.
Infracțiunile de trafic de persoane au crescut cu 18,3%, cele la Codul Silvic – 30,9%, luarea de mită – 16,8%, darea de mită -29,9%, traficul de droguri – 26,3%, proxenetism – 29,1%, contrabandă – 43,2%. Procurorii au trimis în judecată 63.438 de persoane fizice, în creștere constantă față de anii precedenți.
Procurorii încearcă să explice eșecul cercetărilor în dosarul afaceristului aruncat în aer
Ministerul Public recunoaște că are o lipsă acută de procurori, un sfert dintre locuri fiind vacante. În 2024 a scăzut numărul Parchetelor care au funcționat cu un singur post de procuror ocupat prin numire, de la 22 în cursul anului 2023, la 15. O unitate de parchet a funcționat pe tot parcursul anului 2024 fără niciun procuror numit, iar alte șapte unități de parchet s-au aflat în această situație în diferite perioade ale anului 2024.
„Se remarcă, însă o acutizare a acestei situații la nivelul unor parchete superioare, cu competențe directe în investigarea unor infracțiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupție), în cursul anului 2024 existând unități de parchet de pe lângă tribunale unde gradul de ocupare a schemei de procurori a fost chiar și sub 10%”, a precizat Florența.
Opt ani le-a luat procurorilor să soluționeze un accident de muncă. Opt ani. Urmează procesul
Unul dintre factori este acela că mulți procurori devin judecători prea repede, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) neținând „cont, de o manieră obiectivă, de nevoile reale de funcționare a unităților de parchet de unde proveneau respectivii procurori, ceea ce a dus la o acutizare a problemelor de personal”.
De cealaltă parte, vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, prezent la bilanț, a atras atenția asupra situației grave în care se află justiția din România.
„Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi”, a declarat Sandu.
„Unii procurori au înțeles să își exprime nemulțumiri profesionale sau personale folosind metode ascunse, nelegale și nedemne de un magistrat”
Declarația lui o contrazice pe cea a procurorului general care spunea că datele Ministerului Public arată „o creștere marginală a fenomenului infracțional”. Vicepreședintele CSM a arătat cu degetul și spre Parlament care, potrivit lui, votează legi de o calitate precară.
„Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată”, a mai precizat vicepreşedintele CSM.
Procurorilor din Parchetul General le-a luat aproape un an să-și ancheteze un coleg care a condus băut
Puțin ofuscată de aceste declarații, președinta Curții Supreme, Corina Corbu, a reamintit că: „trăim totuşi într-un stat de drept. Aş vrea să ne reamintim cu toţii că judecătorul este cel care rosteşte dreptul, că judecătorul este cel care are ultimul cuvânt în interpretarea şi aplicarea legii”.
„Judecătorul nu trebuie să fie popular, singurul lui rol este să aplice legea. Tot ce-l ghidează pe judecător este aplicarea legii, nimic altceva. Nu există concluzii de genul: dezavantajăm victimele sau alte cuvinte care, spun eu, că sunt un pic nepotrivite”, a declarat șefa Curții Supreme. O declarație care îi face pe mulți să zâmbească pe sub mustață și să ridice o sprânceană.