România este la coada Europei digitale, cu mult în urma Albaniei. Datele publicate de Eurostat pe 24 septembrie 2024 arată că doar 23% dintre români au folosit un site public sau o aplicație a acestuia. În Albania, procentul este de 67, iar în Turcia, de exemplu, este de 74.
Digitalizarea eficientă a serviciilor publice, sau e-guvernarea, poate face ca acestea să fie mai accesibile, transparente și eficiente. Identificarea electronică (eID) acționează ca un pașaport digital al unei persoane, permițându-i să-și verifice identitatea online și să acceseze în siguranță serviciile prin internet. Datele despre identificarea electronică au fost colectate pentru prima dată în 2023 și se preconizează că vor fi colectate la fiecare doi ani.
Obiectivul Comisiei Europene este ca până în 2030 toate serviciile publice esențiale să fie accesibile prin internet și toată lumea să aibă opțiunea de a utiliza eID pentru a se identifica online. Eurostat a vrut să vadă câți cetățeni UE, și nu numai, folosesc e-guvernarea și eID care le sunt disponibile?
În 2023, 69% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din UE au declarat că au folosit un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Cu toate acestea, această valoare variază foarte mult în fiecare stat UE.
De departe, Danemarca este în frunte, acolo unde 98 % dintre oameni au folosit e-guvernarea. Norvegia, chiar dacă nu este membru, are același procent. În urma lor se află Finlanda, Olanda și Suedia cu 95%. La coadă se situează Bulgaria cu 30% și România cu 23%.
Tinere genii din PSD și PNL au dus România la coada Europei digitale
Aproape jumătate dintre cei care au folosit instrumentele de e-guvernare au căutat și obținut informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare, descărcarea sau imprimarea formularelor oficiale, accesarea informațiilor personale, programarea sau rezervarea și primirea comunicărilor sau documentelor oficiale.
Procentul persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost oarecum mai mic, la 29%. De asemenea, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre oameni au solicitat documente sau certificate oficiale, iar 17% au solicitat beneficii sau drepturi online.
Identificarea electronică (eID) permite oamenilor să își verifice în siguranță identitatea și să acceseze servicii în întreaga UE. Identificarea electronică poate fi folosită pentru a accesa diferite tipuri de servicii, furnizate de sectorul public (din aceeași țară sau dintr-o altă țară europeană) sau de sectorul privat.
În 2023, 41% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din UE au declarat că au folosit eID-ul pentru a accesa servicii online în scopuri personale în ultimele 12 luni. Rezultatul în statele individuale ale UE a variat de la peste 90% în Danemarca, Olanda, Finlanda și Suedia, până la sub 9% în Cipru, Germania și Bulgaria 6%. În România procentul este de 10.
Regulamentul eIDAS impune ca toate statele membre ale UE să recunoască eID-urile din alte țări ale UE care au fost notificate Comisiei Europene. Cel mai mare procent de oameni care au declarat că au folosit eID-ul în ultimele 12 luni pentru a accesa servicii furnizate de autoritățile publice sau servicii publice din alte țări europene a fost în Irlanda (21%), urmată de Suedia (20%) și Luxemburg (13%), media UE a fost de 6%. Norvegia a înregistrat o pondere mai mare decât statele UE, de 26%.
În România funcționează Sistemul Electronic Național, portalul administației publice care este gestionat de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Se pot accesa informații, proceduri și servicii de asistență și de soluționare a problemelor pentru cetățeni și companii din Uniunea Europeană, legăturile de contact ale principalelor instituții publice din România, registrul național al instituțiilor publice din România, legătura de contact pentru depunerea declarațiilor la ANAF și registrul furnizorilor acreditați de servicii de certificare pentru semnătura electronică.
