România și Bulgaria au intrat în Schengen. Austria nu s-a mai opus aderării celor două state. Începând cu 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele interne terestre vor fi eliminate.
„Această măsură nu doar că întărește spațiul Schengen, ci va consolida în continuare piața internă, va stimula călătoriile, comerțul și turismul. Un spațiu Schengen solidifică unitatea Uniunii Europene și face ca UE să fie mai puternică la scară globală”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Spațiul Schengen a început în 1985 ca un acord interguvernamental între cinci țări ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg. S-a extins treptat, devenind cea mai mare zonă de liberă circulație din lume.
Numele provine de la satul Schengen din Luxemburg, situat la granița cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și respectiv 1990.
Țările membre nu efectuează controale la frontierele interne, decât în cazuri de amenințări specifice. La frontierele externe sunt efectuate controale armonizate, conform unor criterii bine definite.
Schengen include 29 de țări, acoperind peste 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Lor li se adaugă membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
Schengen. „Mă deranjează că reintroducerea controalelor la frontieră devine o normalitate”
Aproximativ 3,5 milioane de oameni traversează zilnic frontierele interne pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familia și prietenii. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii realizează 1,25 miliarde de călătorii în spațiul Schengen anual.
Unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen este protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale statelor membre. Aceste forme noi de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate cauzat de eliminarea controalelor la frontierele interne.
În contextul cooperării în aplicarea legii, spațiul Schengen permite: îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție; urmărirea transfrontalieră a infractorilor; supravegherea transfrontalieră a suspecților; asistență operațională reciprocă și schimburi directe de informații între autoritățile de poliție.
Aceste măsuri reprezintă un mare avantaj în lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv traficul de persoane și migrația ilegală.
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să îndeplinească o serie de condiții preliminare: să aplice setul comun de reguli Schengen („acquis-ul Schengen”), de exemplu, în ceea ce privește controalele la frontieră, emiterea de vize, cooperarea polițienească și protecția datelor personale; să își asume responsabilitatea controlului frontierelor externe în numele celorlalte țări Schengen și pentru emiterea vizelor uniforme Schengen; să coopereze eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen pentru a menține un nivel ridicat de securitate odată ce controalele la frontierele interne sunt eliminate; săse conecteze și să utilizeze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Țările candidate sunt supuse unei serii de evaluări pentru a determina dacă îndeplinesc condițiile necesare aplicării regulilor Schengen. Decizia de aderare necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre Schengen, după consultarea Parlamentului European.
Ungaria vrea înapoi de la UE banii cheltuiți pentru protecția frontierei externe Schengen
În anumite circumstanțe, controalele la frontierele interne pot fi reintroduse, însă doar ca o măsură de ultimă instanță. Codul frontierelor Schengen permite reintroducerea controalelor în cazul unor circumstanțe care pun în pericol funcționarea generală a spațiului Schengen. Aceste situații necesită aprobarea Consiliului UE, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.
Un stat membru poate introduce controale temporare la frontierele interne pentru a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau securității interne. În acest caz, statul membru trebuie să notifice Comisia Europeană și celelalte țări UE cu cel puțin patru săptămâni înainte sau într-un termen mai scurt, dacă amenințarea este neașteptată. Această reintroducere nu necesită aprobarea Consiliului.