Documentul prezentat SIE în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării declasificat de președintele Iohannis este unul generalist legat de implicarea Moscovei în propagandă, dezinformare și susținerea unor candidați eurosceptici.
Atrage însă atenția: „În cursul acestui an, situația politică din România a fost abrodată și în cadrul talk-show-urilor politice din Rusia – jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare”.
Și jurnaliștii ruși au avut dreptate. Potrivit Autorității Electorale Permanente, în primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu și George Simion au avut împreună 36,8%. La alegerile parlamentare, AUR, SOS și POT au strâns 32,45%.
SIE precizează că interesul Rusiei față de acțiuni ostile îndreptate împotriva Occidentului a crescut în intensitate, modul de operare fiind din ce în ce mai complex, o pondere foarte mare a acestora fiind desfășurate în mediul online.
De ce? Pentru că este dificil de identificat legăturile dintre operațiunile în sine și indivizi și pentru că serviciile ruse au fost nevoite să se adapteze și au făcut tranziția de la acțiunile clasice de influență, gestionarea surselor umane prin metode tradiționale.
Documentul mai arată că la ordinul Kremlinului au fost realizate cercetări sociologice detaliate ale statelor țintă: tendințele opiniei publice, perspectivele politice ale anumitor partide și/sau candidați, măsuri luate de autorități împotriva interferențelor electorale străine. În plus, a fost studiat cadrul legislativ al statelor țintă pentru a identifica breșe și vulnerabilități, dar și care este capacitatea de răspuns a acestora. În cazul României, reacția a fost așa cum am văzut-o cu toții.
Documentele desecretizate în CSAT au dus la anularea alegerilor prezidențiale
SIE susține că în spațiul online occidental Rusia a depus eforturi constante pentru accesarea unor categorii cât mai largi de audiență prin extinderea infrastructurii online, adică un portofoliu variat de canale de diseminare: oficiali, formatori locali și rețele de troli.
Kremlinul și-a diversificat „tehnicile de răspândire a narativelor (pro)ruse, cu accent pe distribuirea lor la nivel local (ex. coordonarea mesajelor, creșterea cantității și calității conținutului multimedia, inclusiv realizat prin intermediul softurlior de inteligență aritficială, deturnare și creare de hashtag-uri preponderent pe rețeaua X”, fostul Twitter.
„Se menține interesul Moscovei pentru creșterea șanselor candidaților proruși, de extremă dreapta, antisistem, pacifiștilor și reprezentanților mișcărilor naționaliste. În viziunea Kremlinului, extrema dreaptă europeană este receptivă față de Moscova și este pe un trend ascendent de popularitate. Rusia a inundat spațiul informațional cu narative divizive și de susținere a vectorilor (persoane sau formațiuni politice) cu viziuni apropiate Kremlinului (extremiști, naționaliști, populiști, figuri politice antisistem etc).”
Printre tacticile, tehnicile și procedurile enumerate în documentul SIE sunt: „crearea și consolidarea unor rețele extinse de platforme online și canale/grupuri pe rețelele de socializare; dezvoltarea de rețele de sprijin/pro-Kremlin, care să acționeze ulterior ca vectori de promovare a narativelor ruse, cu accent pe formatori de opinie locali cu vizibilitate/viziuni eurosceptice; organizarea de evenimente culturale dedicate valorilor/politicilor ruse; scoaterea din context a unor declarații ale oficialilor europeni, alimentarea unor teorii conspiraționiste, fabricarea de conținut deepfake pentru defăimarea unor candidați incomozi”.
Obiectivele lui Putin sunt, printre altele: „amplificarea temerilor populației privind degradarea situației de securitate, subminarea încrederii în autorități prin discreditarea liderilor europeni, oficialilor/partidelor de guvernământ și victimizarea opoziției (teza „Europei totalitare”), evidențierea impactului negativ al politicilor/deciziilor acestora asupra situației socio-economice, consolidarea poziției liderilor/formațiunilor eurosceptice și extremiste, amplificarea nemulțumirilor sociale”.
România este percepută de centrii de decizie de la Moscova ca stat inamic („neprieten”) și, potrivit datelor SIE, aparatul de propagandă rusă a vizat divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO, amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de apărare națională, dar și erodarea sprijinului populației pentru deciziile de politică externă.
Operațiunile informaționale care au vizat direct România în 2024 sunt similare altor acțiuni propagandistice lansate în spațiul european de la debutul războiului din Ucraina. Este vorba despre „aceeași strategie de fabricare și validare a știrii false (prin intermediul conținutului multimedia și detaliilor ample false), utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conținutului (aceeași sursă inițială, aceleași conturi angrenate în popularizarea mesajului, aceleași audiențe)”.
Aceste știri și imagini false s-au făcut prin rostogolirea în masă (cross-posting) pe multiple rețele de socializare: X, Telegram, Facebook din aproximativ aceleași conturi. „Astfel de acțiuni informaționale conferă credibilitate unor știri ulterioare privind incidente de sabotaj (adevărate sau false) generează panică și neîncredere în autorități și manipulează mentalul colectiv (în special audiența cu nivel redus de cultură media).”