Președintele Vladimir Putin a modificat oficial, pe 19 noiembrie 2024, politica Rusiei pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la decizia președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să lovească ținte pe teritoriul rusesc cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA.
Noua doctrină permite o posibilă reacție nucleară din partea Moscovei chiar și la un atac convențional asupra Rusiei de către orice națiune susținută de o putere nucleară.
Ministerul Apărării al Rusiei a precizat că Ucraina a lansat în dimineața de 19 noiembrie șase rachete ATACMS fabricate în SUA asupra unei infrastructuri militare din regiunea Briansk, la granița cu Ucraina, adăugând că apărarea aeriană a doborât cinci dintre ele și a avariat una. Armata ucraineană a susținut că atacul a vizat un depozit de muniție rusesc.
Deși noua doctrină prevede o posibilă reacție nucleară la un astfel de atac convențional, formularea sa este intenționat generală pentru a evita un angajament ferm în utilizarea armelor nucleare, dându-i lui Putin mai multe opțiuni, potrivit Associated Press.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a subliniat că atacul ucrainean din Briansk marchează o escaladare și a cerut SUA și altor aliați occidentali să analizeze doctrina nucleară actualizată. „Dacă rachetele cu rază lungă sunt utilizate de pe teritoriul Ucrainei împotriva teritoriului rus, va însemna că acestea sunt controlate de experți militari americani și vom considera acest lucru ca o fază nouă a războiului occidental împotriva Rusiei și vom răspunde în consecință,” a declarat Lavrov în timpul întâlnirii G20 din Brazilia, fără a oferi detalii suplimentare.
Aprobarea documentului demonstrează disponibilitatea lui Putin de a apela la arsenalul nuclear pentru a forța Occidentul să renunțe la sprijinul său, în timp ce Moscova continuă o ofensivă terestră lentă în Ucraina.
Întrebat marți dacă un atac ucrainean cu rachete americane cu rază lungă de acțiune ar putea declanșa o reacție nucleară, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns afirmativ, indicând prevederea din doctrină care permite această opțiune în cazul unui atac convențional ce ridică amenințări critice pentru „suveranitatea și integritatea teritorială” a Rusiei și aliatului său, Belarus.
Comentând dacă actualizarea doctrinei a fost intenționat publicată după decizia lui Biden, Peskov a spus că documentul a fost publicat „într-un moment oportun” și că Putin a cerut guvernului să-l actualizeze la începutul acestui an, astfel încât să fie „în conformitate cu situația actuală.”
Putin a anunțat pentru prima dată modificările în doctrină în septembrie, atunci când a prezidat o ședință de lucru pe tema revizuirilor propuse. Anterior, el a avertizat SUA și aliații NATO că folosirea de către Ucraina a armelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul rus ar însemna că Rusia și NATO sunt în război.
Washingtonul a permis Ucrainei să folosească armele cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia după ce a declarat că mii de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk pentru a combate o incursiune a forțelor ucrainene.
„Din păcate, nu sunt surprins de comentariile făcute de Kremlin în legătură cu publicarea acestui nou document revizuit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. El a mai spus că de la începutul războiului Rusia a încercat să „intimideze și să constrângă atât Ucraina, cât și alte țări printr-o retorică nucleară iresponsabilă și comportament periculos”.
Miller a adăugat că Washingtonul nu a văzut niciun motiv să își ajusteze propria strategie nucleară, dar va continua să ceară Rusiei să înceteze „retorica belicoasă și iresponsabilă.” Un oficial al Consiliului Național de Securitate al SUA, care nu a fost autorizat să comenteze public și a solicitat anonimatul, a subliniat că sosirea a mii de soldați nord-coreeni pentru a participa la operațiuni de luptă împotriva Ucrainei reprezintă o escaladare majoră din partea Moscovei care necesită un răspuns.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a denunțat „retorica iresponsabilă venită din partea Rusiei” și a subliniat că aceasta nu va descuraja sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina. „Suntem acum în ziua 1.000 a conflictului. Acestea sunt 1.000 de zile de agresiune rusă, 1.000 de zile de sacrificii în Ucraina”, a precizat el la summitul G20 din Brazilia. „Am fost alături de Ucraina de la început. Mi-am reafirmat în mod clar mesajul că trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce îi este necesar pentru a câștiga acest război împotriva lui Putin, oricât timp va dura”, a concluzionat Starmer.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat la Varșovia că țara sa nu va fi intimidată de noua politică a Rusiei, menționând că Germania a făcut greșeala de a ceda în fața agresiunii Moscovei în trecut, dar nu va mai face asta. La rândul său, ministrul de Externe al Poloniei, Radek Sikorski, a descris doctrina nucleară revizuită a Rusiei drept o recunoaștere tacită a faptului că forțele convenționale ale Moscovei sunt mai slabe decât cele ale NATO.
Noua doctrină afirmă că un atac împotriva Rusiei din partea unei puteri non-nucleare cu „participarea sau sprijinul unei puteri nucleare” va fi văzut ca un „atac comun asupra Federației Ruse”. Documentul mai menționează că orice atac aerian masiv asupra Rusiei ar putea declanșa un răspuns nuclear, dar evită un angajament ferm și subliniază „incertitudinea privind scara, timpul și locul utilizării posibile a mijloacelor de descurajare nucleară” drept principii cheie ale strategiei.
De asemenea, documentul precizează că o agresiune împotriva Rusiei din partea unui membru al unei alianțe militare sau al unei coaliții va fi considerată „o agresiune din partea întregului bloc”, făcând referire clară la NATO. În același timp, doctrina detaliază mai clar condițiile pentru utilizarea armelor nucleare, comparativ cu versiunile anterioare.
Acestea ar putea fi utilizate în cazul unui atac aerian masiv care implică rachete balistice și de croazieră, avioane, drone și alte vehicule aeriene. Formularea extinde semnificativ circumstanțele care ar putea declanșa utilizarea armelor nucleare, comparativ cu versiunea anterioară care menționa utilizarea arsenalului atomic doar în cazul unui atac cu rachete balistice.
Dictatorul Alexandr Lukașenko, care conduce Belarusul de peste 30 de ani și depinde de subvențiile și sprijinul Rusiei, a permis Moscovei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe în Ucraina și pentru a desfășura o parte din armele sale nucleare tactice.
De când Putin a trimis trupe în Ucraina, el și alți oficiali ruși au amenințat frecvent Occidentul cu arsenalul nuclear al Rusiei pentru a descuraja sprijinul acordat Kievului. În ultimele luni, politicienii radicali din Rusia au cerut înăsprirea doctrinei, argumentând că versiunea anterioară nu a reușit să descurajeze Occidentul de la creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și a creat impresia că Moscova nu ar recurge la armele nucleare.