Un cargobot abandonat în Emiratele Arabe Unite a devenit simbolul plutitor al haosului legislativ din industria transportului maritim comercial. Echipajul lăsat de izbeliște a trecut la traficul de arme în favoarea unui lider libian susținut de SUA. UE privește neputincioasă.
Construit în China în 2020, Med Sea Eagle are o lungime de 98 m lungime și a fost vândut firmei Sea Lion Shipping din Turcia. În iunie 2023, proprietarii au decis să abandoneze nava în largul coastei Emiratelor Arabe Unite. Echipajul, care era neplătit de luni de zile, fără mâncare, apă și medicamente, era în pragul disperării. Unii dintre membri au încercat să se sinucidă.
Un an mai târziu, Med Sea Eagle naviga lent prin Canalul Suez. Noul său proprietar a trimis un e-mail urgent misiunii navale europene însărcinate cu aplicarea embargoului asupra armelor impus Libiei și a avertizat că noul echipaj a fost mituit pentru a transporta „marfă suspectă”, inclusiv bărci rapide și vehicule „tactice militare”, către Benghazi, se arată într-o investigație a International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ).
Operațiunea EUNAVFOR MED IRINI este o acțiune militară navală și aeriană a UE care are ca scop oprirea traficului de arme și altor activități ilegale înspre Libia. A fost lansată la 31 martie 2020 și va dura până cel puțin în 2027. În cadrul Irini, navele suspecte din largul coastei Libiei sunt supravegheate aerian, spațial și naval, dar și inspectate. În plus, mai sunt monitorizate și exporturile ilicite de petrol și produse conexe din Libia, traficul de persoane.
Inginer român, răpit în Libia
Misiunea navală a UE nu a reușit să oprească transportul. Un raport al ONU a confirmat ulterior că o parte din marfă a ajuns la Khalifa Belqasim Haftar, un puternic militar rebel care deține controlul în estul Libiei, susținut de SUA. Autoritățile nu au putut stabili dacă s-a încălcat embargoul privind armele.
Într-o prezentare scursă presei, operațiunea Irini a Uniunii Europene era descrisă ca fiind echivalentă cu a găsirea „unui ac în carul cu fân”. Companiile de transport dispuse să încalce legea „constată că există foarte puține restricții asupra comportamentului infracțional”.
Marfă suspectă
În urma abandonării navei Med Sea Eagle în largul coastei Emiratelor Arabe, aceasta a fost vândută unei alte firme turcești, Atlantic Dignity Co., și un nou echipaj a intrat în pâine. Într-o zi din iulie 2024, cargobotul străbătea cu viteză redusă Canalul Suez în drum spre Marea Mediterană. Proprietarul său urmărea tot mai alarmat traseul navei.
„[C]u cooperarea echipajului mituit, nava mea trece prin Suez cu marfă suspectă, complet în afara controlului meu”, a scris Mehmet Fatih Erzincanli, care se prezenta ca proprietarul navei Med Sea Eagle, într-un e-mail adresat misiunii navale a UE înainte ca nava să ancoreze în Libia.
Documente oficiale ale Operațiunii Irini, îl identifică pe Erzincanli drept proprietarul Med Sea Eagle. În prezent, nava este blocată într-un port libian din cauza voiajului posibil ilegal, iar sursele ICIJ susțin că face subiectul unor litigii în mai multe țări.
Marfa suspectă, potrivit documentelor Operațiunii Irini, includea cinci bărci rapide, patru Humvee fabricate în SUA și aproape 60 de camioane ușoare. Erzincanlı scria că el crede că aceste camioane ușoare erau blindate și destinate uzului militar și că a alertat misiunea navală deoarece nu dorea să fie complice la o tentativă de încălcare a embargoului.
Oficiali ONU au identificat ulterior bărcile rapide transportate de Med Sea Eagle ca făcând parte dintr-un transport mai amplu de nave către Haftar, liderul militar libian susținut de SUA. Unele dintre acestea au fost identificate într-o paradă militară organizată de forțele lui și aveau montate arme.
CIA: Securitatea nu putea opri atacurile teroriste care au vizat România
Anas El Gomati, directorul Institutului Sadeq din Tripoli, a declarat pentru ICIJ că bărcile permit forțelor lui Haftar să controleze fluxurile de migrație din Libia către Europa. Miliția lui Haftar a folosit tactici brutale pentru a readuce migranții în Libia, un efort pentru care a primit sprijin european. Potrivit lui El Gomati, Haftar încearcă să se impună drept „gardianul migrației Europei”, un rol ce-i „aduce atât sprijin financiar, cât și legitimitate diplomatică.”
Bărcile rapide îi mai permit lui Haftar să controleze coridoarele maritime de contrabandă și să intimideze navele care se îndreaptă către porturile aflate sub controlul guvernului rival din vestul Libiei.
Proprietarul navei a mai scris în e-mailul adresat misiunii navale a UE că firma care a închiriat Med Sea Eagle este Nayzak Cargo LLC, cu sediul în Dubai, care i-a furnizat lista detaliată a mărfii abia după plecarea navei din portul din Emirate. El a susținut că a ordonat navei să se oprească la sud de Canalul Suez, dar Nayzak Cargo a mituit echipajul să continue către portul libian Benghazi.
Erzincanlı a adăugat că echipajul a întrerupt comunicarea cu compania sa și a ignorat apelurile guvernelor și organizațiilor internaționale. Proprietarii de nave sunt în mod normal responsabili pentru angajarea și bunăstarea echipajului, iar echipajul este obligat să urmeze instrucțiunile acestora.
Un membru al echipajului de pe Med Sea a confirmat ICIJ că Nayzak Cargo a plătit în călătoriile membrilor echipajului din Benghazi înapoi către țările lor de origine.
„Toți sunt prea speriați”
În cazul Med Sea Eagle, toate canalele obișnuite de oprire a unei nave suspectate de transport ilicit de armament au eșuat.
Autoritățile egiptene nu au arătat niciun interes în a opri nava în timp ce trecea prin Canalul Suez. Guvernul egiptean este aliat cu Haftar și a fost acuzat că i-a furnizat acestuia echipament militar. „Toată lumea este prea speriată ca să ne ajute și să facă ceva pentru această navă”, a scris Erzincanli.
SUA: Inginer român, marinar pe un cargobot, riscă 61 de ani de închisoare
Ultima instituție care ar fi putut opri Med Sea Eagle a fost Operațiunea Irini. Erzincanli a informat misiunea despre marfă pe 12 iulie, oferind forțelor o fereastră restrânsă pentru a intercepta nava înainte de a intra în apele teritoriale libiene. Birocrația UE a îngropat însă acțiunea de interceptare.
Pe 15 iulie, misiunea navală a UE a solicitat consimțământul Panamei, statul sub al cărui pavilion naviga nava, pentru a urca la bord și a o inspecta. Șapte ore mai târziu, cargobotul a intrat în apele teritoriale libiene, ieșind astfel din raza de acțiune a autorităților europene.
Dacă oficialii Irini ar fi fost mai rapizi, puteau opri și inspecta Med Sea Eagle. Așa, nu s-a putut stabili în mod oficial dacă marfa a încălcat sau nu embargoul. Med Sea Eagle este andocată în Benghazi de aproape un an, conform unei analize a imaginilor satelitare recente.
Emiratele Arabe au interzis accesul ei în apele sale, iar Erzincanli a fost reținut în EAU în ianuarie 2025 pentru că a mințit judecătorii cu privire la autenticitatea unor documente legale. Un consilier juridic al Operațiunii Irini a notat într-un document oficial că nava a scăpat de misiunea navală și a sugerat că aceasta nu va fi ultima dată când autoritățile vor fi interesate de Med Sea Eagle.