Utilizarea sării pe drumuri este o metodă eficientă pentru a combate gheața și poleiul, însă are numeroase efecte negative asupra mediului. Cunoscută sub denumirea de sare de topire, este formată în principal din clorură de sodiu (NaCl) și, uneori, clorură de calciu. Atunci când este presărată pe drumuri și trotuare, aceasta topește straturile de gheață, formând un strat de zăpadă amestecat cu sare. În ciuda eficienței sale, utilizarea acesteia este criticată din cauza impactului negativ asupra naturii.
Efectele negative asupra mediului
Organizațiile de mediu descurajează folosirea sării pe drumuri și trotuare din cauza următoarelor probleme:
- Afectarea apelor: Sarea ajunge în canalizări și, ulterior, în lacuri și râuri. În aceste ape se formează straturi sărate care perturbă circulația naturală a apei și reduc oxigenul, distrugând habitatul plantelor și animalelor.
- Contaminarea solului: Pe drumuri, sarea este împinsă pe margini și pătrunde în sol, determinând acidifierea acestuia sau formarea de noroi sărat.
- Deteriorarea plantelor: Contactul direct al apei sărate cu plantele poate duce la arsuri ale frunzelor, în timp ce sarea din sol afectează rădăcinile, împiedicând absorbția apei și a nutrienților. Acest lucru cauzează uscarea frunzelor primăvara, căderea timpurie a frunzelor și vulnerabilitatea la boli.
- Animale afectate: Sarea provoacă iritarea lăbuțelor animalelor care intră în contact cu ea, afectând în special câinii și pisicile.
- Deteriorarea infrastructurii: Clădirile, drumurile și vehiculele pot suferi corodări din cauza sării. Odată deteriorate, materialele afectate sunt dificil de reparat.
►►► Ce nu ți se spune despre uleiul de palmier. De ce ar trebui să-l eviți
Eficiență limitată
Sarea pentru dezghețare funcționează doar în condiții specifice: temperaturile trebuie să fie mai mari de -20 de grade Celsius, iar suprafața trebuie să fie circulată frecvent pentru ca sarea să intre în stratul de gheață sau zăpadă. În cazul ninsorilor abundente, eficiența acesteia este foarte redusă.
Alternative mai ecologice
Există soluții mai prietenoase cu mediul, printre care nisipul și materialele organice. Acestea nu topesc gheața, dar îmbunătățesc aderența pe suprafețe. Granulatele mari, precum pietrișul și granulele din porumb, sunt mai rezistente la intemperii și pot fi reutilizate. Granulatele din porumb, un produs rezidual al prelucrării porumbului, sunt biodegradabile și pot fi lăsate pe spațiile verzi, având efect de fertilizare.