Vremea simplelor camere de supraveghere a trecut. Acum totul se poate supraveghea, de la comunicațiile online pâna la starea de sănătate a angajatului. Unele firme au introdus microcipuri angajaților. Cât de eficientă este monitorizarea angajaților?
O companie americană a dus supravegherea angajatorilor la un alt nivel. Humanyze susține că poate îmbunătăți profitul firmelor dacă acestea își monitorizează foarte atent angajații. Lucrează deja cu câteva bănci mari și corporații și a introdus ideea unor legitimații de serviciu, precum cele pe care le au cei din multinaționale, cu microfoane și senzori pentru ca angajații să fie permanent verificați.
Firma americană susține că aceste legitimații nu înregistrează ce vorbești, ci doar cu cine. În ultimii ani, majoritatea firmelor încearcă să-și monitoreze angajații pentru ca aceștia să lucreze cât mai eficient. Humanyze este prima care susține că prin modalitatea de monitorizare pe care o propune, firmele vor înregistra profituri substanțiale.
La o conferință care a avut loc în noiembrie 2017 la Londra, șeful Humanyze a descris modul în care colaborează cu una dintre cele mai mari bănci europene. Banca dorea să afle de ce angajații anumitor sucursale aveau performanțe mai bune, chiar și cu 30% mai mult decât altele la oferirea aceluiași tip de împrumut unui anumit tip de client.
Banca a introdus legitimațiile propuse de Humanyze și o platformă digitală prin care era monitorizată modalitatea de comunicare, dar și ce făceau fizic angajații. Sucursalele care aveau performanțe mai bune, aveau și angajați care comunicau foarte mult între ei. În sucursalele care nu aveau performanțe, angajații munceau în diferite etaje.
Mai mult angajații cu vechime nu comunicau cu cei noi.
Instituția bancară a luat măsura ca în aceste cazuri angajații să lucreze prin rotație în fiecare etaj, iar managerilor li s-au dat 100 de euro pe săptămână pentru a-i scoate la masă pe toți angajații în timpul pauzei de prânz, astfel încât aceștia să comunice mai mult între ei. Măsurile luate au dus la îmbunătățirea performanței angajaților cu mai mult de zece procente, ceea ce a însemnat sute de milioane de euro în vânzări de credite.
Dacă unele companii au investit în scaune inteligente care monitorizează cât timp stai efectiv la birou, Humanyze oferă un alt nivel al supravegherii. Compania a făcut deja un parteneriat cu una dintre cele mai mari firme producătoare de legitimații de serviciu, ceea ce înseamnă că metoda propusă are succes. Dacă Humanyze are sau nu dreptate este o altă discuție.
Chestiunea care trebuie discutată este de ce tot mai mulți angajatori doresc să-și monitorizeze angajații, mai ales că firme precum Humanyze apar ca ciupercile după ploaie și încă nu este clar din punct de vedere legal până la ce punct pot aceste firme supraveghea un angajat.
Se pune întrebarea și câți angajați vor accepta să fie astfel monitorizați. Ce impact are supravegherea asupra perfomanței și moralului unui angajat? Când jurnaliștii de la Daily Telegraph din Londra au descoperit sub birourile lor dispozitive care le monitorizau mișcările, au făcut un asemenea scandal încât acestea au fost imediat înlăturate.
De ce ar vrea o persoană să aibă un cip implantat la încheietura mâinii în locul unei legitimații chiar ca aceea propusă de Humanyze?
Three Square Market, o firmă din statul american Wisconsin, a introdus un cip în mâna angajaților. Cipul permite acestora să facă lucruri precum deschiderea ușilor, cumpărarea prânzului, sau accesarea computerelor. Totul prin a simplă trecere a încheieturii mâinii. Este această metodă o cipului o violare a vieții private?
Nu toată lumea acceptă ideea de a fi supravegheat. Studiile efectuate arată că angajații sunt mai nesatisfăcuți de locul de muncă, cu cât sunt mai mult monitorizați. Mai mult, studiile arată că angajații care cred că supravegherea este prea intensă sau nu este necesară, vor găsi metode să scape de monitorizarea șefilor.
Supravegherea angajaților nu trebuie făcută fără ca angajatorul să precizeze clar ce se întâmplă cu datele colectate. Toate aceste informații sunt stocate digital și sunt vulnerabile. IBM a estimat costurile acestor vulnerabilități la aproape 1,5 miliarde de dolari anual. Pe cât sunt mai sensibile informațiile stocate, pe atât costurile de menținere a acestora în afara atacurilor informatice sunt mai mari. Mai mult, colectarea haotică a acestor date poate cauza multe probleme firmei.
Colectarea datelor despre angajați este riscantă din cauza hackerilor, dar mai multe rapoarte arată că monitorizarea electronică a acestora poate avea un efect pozitiv asupra firmei. Performanța angajaților nu a crescut dacă aceștia au fost supravegheați fără a li se da vreo explicație sau dacă monitorizarea nu a fost legată de măsuri legate de performanța la locul de muncă.
S-a dovedit că supravegherea a avut efecte benefice dacă a fost însoțită de un management clar, axat pe performanță. Dacă monitorizarea se face transparent, sensibil, fără a intra cu bocancii în viața angajatului, se poate vorbi în mod sigur de performanță la locul de muncă.
În septembrie 2017, judecătorii CEDO au decis că un inginer român a fost concediat pentru că a folosit contul de Yahoo Messenger în timpul serviciului pentru a vorbi cu fratele și prietena sa. CEDO a luat în cosiderare faptul că firma la care lucra nu l-a înștiințat pe român că urmează a-i monitoriza acest cont. Decizia Marii Camere a CEDO, cu 11 voturi pentru și șase împotrivă, contrazice hotărârea inițială a aceleași curți care nu îi dăduse câștig de cauză românului.
Judecătorii Marii Camere a CEDO au arătat în decizia din septembrie 2017 că instanțele de judecată din România nu au făcut nicio diligență pentru a afla dacă inginerul a fost notificat că urma să fie monitorizat, cât timp urma să fie supravegheat și care a fost gradul de intruziune în viața privată a acestuia. Mai mult, CEDO arată că judecătorii din România care au avut pe masă cazul inginerului nu s-au obosit să afle motivele pentru care firma la care lucra acesta a decis introducerea măsurilor de monitorizare.