Trebuie gândit un proces şi o strategie în ceea ce priveşte diaspora, a afirmat, miercuri, prof. univ. dr. Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, la masa rotundă “Ce ştim despre diaspora românească? Analiză şi acţiune”, desfăşurată în Salonul Cerchez de la Muzeul Naţional Cotroceni, informează Agerpres.
“Nu se pot face minuni peste noapte în materie de politică pentru diaspora, politică pentru migraţie. Trebuie gândit un proces, o strategie, pe care România nu vrea s-o aibă cu încăpăţânare de multă vreme. Nu avem politici de migraţie, nu avem politici pentru diaspora”, a spus profesorul Sandu.
El a atras atenţia că “toată lumea ştie că nu se poate face reprezentare de trei milioane şi ceva, patru milioane de oameni cu şase oameni în Parlament”.
“Nu se poate. Întrebarea pe care eu o pun oriunde. De ce partidele politice, indiferent de culoare (…), nu discută deschis schimbarea normei de reprezentare a oamenilor din diaspora în Parlament? Este o problemă fundamentală. Ar fi un început de soluţie”, a punctat sociologul.
Dumitru Sandu consideră că “una dintre marile probleme pe care le are România în clipa de faţă e criza de încredere dintre diaspora, tineretul din România care e orientat masiv spre plecare şi politicieni şi administraţia publică centrală în principal”.
“Or, ca să reduci ceva din această ruptură, ai nevoie să faci ceva. E nevoie ca de apă de schimbarea normei de reprezentare. Să vedem dacă acum, în cadrul pregătirilor pentru europarlamentare, apare tema. Sau măcar în toamnă. Te uiţi că în prag de alegeri, dar în rest nimeni nu discută chestiunea”, a spus sociologul.
O altă problemă la care a făcut referire Dumitru Sandu este legată de necesitatea unor sondaje realizate de guvern în rândul diasporei.
“Ultimele sondaje, plătite de Guvernul României, pe românii din străinătate au fost făcute în 2007 – 2008, unul în Italia, altul în Spania. Cum îşi imaginează oamenii care iau decizii că pot face politici bune fără informaţie?”, s-a întrebat sociologul.
El consideră că aceste sondaje ar trebui făcute cel puţin în cele 5-6 ţări care grupează trei sferturi din diaspora românească (Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite), dar şi în ţară.
“Ştim exact care sunt unităţile administrativ teritoriale din România care au mulţi plecaţi în străinătate. Trebuie făcute sondaje, pentru că o faţetă neglijată pe nedrept şi contraproductiv a diasporei este legătura dintre cei plecaţi şi comunităţile locale. Acolo se vede efectul direct, majoritar pozitiv, al plecărilor în străinătate”, a mai spus sociologul.
Dumitru Sandu a salutat ideea desprinsă din dezbateri şi prezentări cu privire la elaborarea unui atlas al diasporei.
“De fapt, nu e vorba de un atlas, ci de un proces instituţional de elaborare şi actualizare în timp a unor atlase ale diasporei româneşti în străinătate, care să fie în formă digitală. E nevoie pentru autocunoaşterea şi cunoaşterea diasporei ca, pe site-urile ambasadelor României în străinătate, să avem estimările regionale de acolo ale numărului de români; unde sunt, în ce regiune. Pentru că dacă vrei să sprijini ceea ce se cheamă antreprenoriat transnaţional, ai nevoie de informaţie. În clipa de faţă, aceste informaţii există la institutele de statistică din străinătate, ai un foarte bun Institut de statistică în România. Aceste date trebuie produse, trebuie scoase”, a adăugat Dumitru Sandu.
Organizat de Departamentul Români din Afara Graniţelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, evenimentul de la Muzeul Naţional Cotroceni a prilejuit prezentarea câtorva cercetări elaborate de organizaţii internaţionale şi analişti români din diaspora.
Sesiunea, deschisă şi moderată de dr. Sandra Pralong, consilier de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor, a inclus o analiză de reţea a diasporei româneşti, prezentată de Andra Lucia Martinescu, doctorand al Universităţii Cambridge din Marea Britanie, un studiu privind angajamentul civic al unor organizaţii din diaspora, prezentat de Alexandra Ioan, Rethink.CEE Fellow al German Marshal Fund & Ashoka.
Prezentări punctuale legate de diaspora din Canada şi Elveţia, avându-i ca autori pe Rareş Burlacu, doctorand, École Nationale d’Administration Publique, Canada, Maria-Cătălina Moisescu, doctorand, Universitatea Freiburg, Elveţia, o pledoarie pentru Atlasul E-diasporas şi ce ar aduce României o astfel de cunoaştere a diasporei a profesorului Dana Diminescu, de la Telecom ParisTech, Franţa, precum şi o prezentare a potenţialului de implicare al diasporei în comunităţile din Ţara Făgăraşului, realizată de Oana Mitea, director executiv al Fundaţiei Comunitare Ţara Făgăraşului, au fost alte momente ale mesei rotunde.