În urmă cu doi ani, mai multe mame sociale au demonstrat la Madrid pentru a îmbunătăți situația copiilor fără documente de identitate de care au grijă.
Au reușit să rezolve actele pentru câțiva copii, dar din păcate aceștia sunt cu sutele.
Ei nu pot primi ajutoare dacă au dizabilități, nu pot lua parte în programe școlare și nu pot fi înscriși în cluburi sportive.
Justi Carretero are 57 de ani și este mamă socială în provincia Guadalajara, regiunea Castilla-La Mancha, în nordul Madridului.
Are grijă de patru ani de o fetiță care s-a născut în Spania din părinți români.
Copila are deficiențe severe, dar nu poate primi ajutor financiar. Practic, nu există pentru sistemul spaniol.
Oficial, nu este nici cetățean român, nici spaniol. Nu are nici măcar certificat de naștere.
Aceasta pentru că părinții biologici nu au înregistrat-o la un consulat românesc, scriu într-un amplu articol din 8 martie 2019 jurnaliștii de la El País.
Mai mult de 200 de minori de origine română care sunt în grija statului spaniol, în centre sau în familii sociale, nu au documente de identitate, conform unor oficiali ai Ministerul spaniol al Sănătății citați de El País.
Sunt cazuri în care copiii au fost născuți în Spania și nu au fost înregistrați sau au ajuns în Spania cu acte în regulă, dar acestea nu au fost reînnoite.
Acești copii nu pot călători și nici nu pot primi ajutoare sociale.
În cazul fetiței pe care o crește Justi Carretero, statul spaniol și-a asumat răspunderea pentru micuță și a plasat-o la o mamă socială.
Peste 17.000 de minori erau în 2017 în grija statului spaniol și trăiau în centre. Alți 19.000, din care 1.800 sunt străini, trăiesc în familii sociale.
Și alți copii din alte țări nu au documente, dar problema cu cei de origine română este cea mai dificilă, au explicat surse din Ministerul Sănătății spaniol.
Pe 5 martie 2019, reprezentanți ai acestui minister au fost la București pentru a încerca să rezolve problema.
Dacă Guvernul de la București nu vine cu nicio soluție, spaniolii trebuie să rezolve cumva problema.
„Scopul este ca acești copii să aibă acces la resursele sistemului social”, a mai explicat sursa jurnaliștilor spanioli.
„România trebuie să-și asume responsabilitatea și să permită acestor minori să fie înregistrați și să aibă pașaport. La Consulat nu spun în față NU, dar cer acte iar și iar”, a spus Justi Carretero.
Fetița, născută din părinți români care au abandonat-o, are dizabilități neuromotorii și mentale.
„Cheltuim între 400 și 600 de euro lunar pe terapie, dar nu putem primi ajutorul pentru dizabilități. Acești minori trebuie să crească în condiții egale cu ceilalți”, a mai declarat mama socială.
Carretero este șefa FADES – Asociația Familiilor Sociale din Spania, un grup care apără drepturile acestui tip de familii, dar și pe cele ale copiilor.
„România trebuie să recunoască acești copii sau să refuze s-o facă. Dacă nimic nu se întâmplă, copiii rămân ai nimănui. Criticăm și statul spaniol pentru că nu face nimic. Trebuie să existe o soluție”, a spus Carretero.
Beatriz Román este avocată și expertă în acest tip de chestiuni juridice. Până acum a reușit să rezolve două cazuri similare.
„Autoritățile spaniole nu pot impune nimic autorităților române, dar pot solicita documente pentru că statul spaniol este tutorele copiilor”, a explicat avocata.
În 2003 Uniunea Europeană a reglementat modalitatea în care un stat membru care este tutorele unui minor trebuie să înregistreze copilul în țara de origine a acestuia.
Sursele El País din Ministerul Sănătății susțin că rezolvarea problemei stă tocmai în legislația Uniunii.
Articolul 21 stipulează că în cazul în care un stat membru emite o rezoluție, de exemplu pentru a deveni tutore, aceasta trebuie recunoscută și aplicată de celelalte state membre.
Totuși, susține sursa din minister, Guvernul României interpretează legislația într-un mod diferit și face referire la Articolul 28 cerând Spaniei să trimită documente legalizate la București, o procedură complexă care necesită avocați.
În schimb, oficialii Consulatului Român nu cred că asta este problema. Ei insistă că doresc să rezolve chestiunea și să „repatrieze minorii”, indiferent de ce perioadă de timp au petrecut aceștia în Spania.
Oficialii români încearcă să găsească membri ai familiilor acestora în România și să trimită copiii acasă dacă condițiile de trai sunt bune și dacă rudele doresc să îi primească.
Dacă acest lucru nu este posibil, și asta se întâmplă cel mai adesea, România emite documente provizorii pentru minori.
Conform legislației spaniole, un minor care a stat neîntrerupt în Spania minim un an și doi ani în grija statului poate primi cetățenia spaniolă.
Minorii născuți în Spania din părinți străini intră în aceeași categorie, a explicat avocata Beatriz Román.
Între 2014 și 2018, pentru 580 de minori, nu numai de origine română, aflați în grija statului s-a solicitat cetățenia spaniolă.
Conform Ministerului Justiției de la Madrid, 144 dintre ei au primit-o.
Dionisia Segovia are 59 de ani și locuiește în Castilla-La Mancha. Este mama socială a unei adolescente de origine română.
„Este un mic grup de minori și nimeni nu își asumă responsabilitatea. Sunt copii invizibili. De câte ori pleacă din oraș mă întreabă: Ce fac dacă îmi cer actele? Îi spun să mă sune”, a declarat femeia.
Ea a mai precizat că acești copii se simt blamați și că tot ce vor este să fie priviți ca orice copil normal.
Pentru acești tineri, realitatea este una grea odată ce au ieșit de sub protecția statului spaniol la vârsta de 18 ani.
„La 18 ani am părăsit centrul fără documente și am locuit cu câțiva băieți care erau în situația mea. Am încercat să muncesc legal, dar nu am putut pentru că nu am documente”, a explicat un tânăr care are acum 21, dar a cerut să i se păstreze anonimatul.
A venit cu familia în Spania din România când era mic. Avea pașaport, dar părinții nu l-au mai reînnoit. Autoritățile spaniole au încercat să rezolve situația, dar nu au reușit.
Tânărul a pierdut patru luni în fața Consulatului României încercând să-și rezolve problema cu documentele.
„A fost oribil. M-am mutat dintr-un loc în altul, încercând să supraviețuiesc”, spus el.
Acum are toate actele și visează să obțină cetățenia spaniolă. Se simte spaniol pentru că a trăit toată viața în Spania.