Milioane de oameni devin anual victimele traficului de persoane, femeile fiind în continuare ținta predilectă a traficanților. Promisiunea unui loc de muncă în străinătate sau chiar în țară este în continuare o formă de abordare din partea traficanților, dar exploatarea sexuală rămâne de departe cea mai întâlnită formă de trafic. Abuzurile fizice sau emoționale, distrugerea actelor, înfometarea constantă, lipsa apei, obligația de a trăi în mizerie sau în izolare sunt la ordinea zilei.

Mai mult de 200 dintre victimele înregistrate anul acesta au fost exploatate chiar în România în scopuri sexuale, muncă sau trimise la furat. Peste 300 de persoane sunt condamnate anual în România pentru trafic de persoane. Practic, una pe zi, ceea ce ridică o întrebare: Cum reușește România să producă atâți traficanți?

Anual sunt repatriate 100 de victime și în ciuda faptului că există foarte multe strategii la nivel național și european, traficul de persoane, în special de copii, ia amploare. În jumătate din cazurile documentate de ANITP, victimele au trecut legal frontiera, transportul spre țările de destinație făcându-se în special cu autoturisme, microbuze și autocare, mai puțin cu avionul și aproape deloc cu trenul.

Internetul, folosit rar pentru racolare

Directorul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane – ANITP,  Maximilian Axel Nicolae, a precizat că se înregistrează o scădere a numărului de victime identificate, fapt ce poate avea explicații multiple. Numărul a scăzut fie datorită eficienței sistemului de prevenire și combatere a traficului de persoane, fie din cauza faptului că numeroase victime nu ajung în atenția ANITP și nu sunt introduse în baza de date. Aceste declarații au fost făcute miercuri, 18 octombrie, cu ocazia Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane.

Anul 2017 a adus o premieră în România. Numărul copiilor traficați l-a depășit pe cel al adulților, un motiv de îngrijorare pentru autorități care ar trebui să regândească strategiile și modalitățile de acțiune. „Rutele de migrație din Europa au strânsă legătură cu traficul de ființe umane. Sute de minori neînsoțiti au fost traficați în țări europene și din păcate România și Bulgaria sunt țări care furnizează victime ale traficului de ființe umane. Situația ne face să ne punem semne de întrebare. Resursele de care dispunem sunt foarte mici”, a declarat  Maria Voica, director programe Organizația Internațională pentru Migrație România.

 

În prima jumătate a anului 2017 ANITP a identificat 379 de persoane, din care 144 fete și 57 băieți cu vârste între 7 și 17 ani., drept victime ale traficului de persoane. „Au fost date deja îndrumări către birourile regionale cu privire la reorientarea cu precădere a activităților către minori și mai ales asupra celor care se află în situație de vulnerabilitate, inclusiv centre de plasament. Am văzut că presa a menționat multe cazuri de minori victime care au fost recrutați în centrele de plasament”, a spus directorul ANITP.

Datele pe care le-am obținut de la instituția pe care o conduce arată în schimb altceva. Din numărul total al victimelor numai 13 au fost instituționalizate, 260 provenind din familii biparentale și 75 din familii monoparentale. Județul Dolj, reprezentat în Camera Deputaților și de ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, se află de doi ani în fruntea topului județelor de unde provin victimele. Dacă în 2016 celălalte două locuri fruntașe erau ocupate de Bacău și Galați, în 2017 aceste județe au fost detronate de Iași și Sibiu. Dolj, Iași și Sibiu sunt și zonele unde sunt sunt exploatate cele mai multe victime, multe dintre ele abia dacă au terminat opt clase.

Lipsa educației este des invocată când vine vorba de traficul de persoane. Un raport ANITP din 2016 arată că nivelul de educație scăzut și foarte scăzut în rândul victimelor identificate este constant, aproape trei sferturi dintre victime având cel mult studii gimnaziale finalizate atunci când au fost traficate. Totuși, din ianuarie și până în la începutul lui iulie 2017, șase persoane care au absolvit o facultate au devenit victime ale traficului de persoane.

Persoanele traficate provin în egală măsură din mediul rural și urban, iar recrutarea s-a făcut fie la o cafea, la un curs de dans sau de dezvoltare spirituală, fie la o vizionare de filme porno. În era internetului, modalitatea de recrutare a victimelor rămâne cea în persoană. Asta înseamnă că o rudă, un vecin, o cunoștință sau un prieten este cel care racolează viitoarele victimele. Probabil traficanții știu că activitatea online este mai ușor de monitorizat de autorități decât o întâlnire față în față cu viitoarea victimă. Din totalul de 379 de victime, doar 31 au fost racolate pe internet, 341 fiind recrutate prin intermediul prietenilor, cunoștințelor sau chiar a membrilor familiei. În multe cazuri însă victima nu-l cunoaștea pe cel care avea s-o exploateze.

Datele ANITP din 2016 arată de ce trebuie să ai grijă când îți alegi prietenii

Modalitatea de exploatare rămâne în continuare cea în scopuri sexuale. În 247 de cazuri victimele au ajuns să facă sex în diferite locuințe, pe stradă, în parcuri de TIR-uri, cluburi, bordeluri și mai rar prin hoteluri. Există cazuri în care femeile și bărbații sunt conștienți că vor practica prostituția odată ce vor ajunge în Occident, însă neînțelegerile apar de cele mai multe ori din cauze financiare.  Multe victime, 100, au fost forțate să muncească în agricultură, în spălătorii auto, să fure și să cerșească.

Vorba multă, sărăcia omului

La conferința organizată de Ziua Europenă de Luptă Împotriva Traficului de Persoane a fost invitat și deputatul PSD Angel Tîlvăr. N-a catadicsit să vină, fiind prins cu treabă se pare la Parlament. Astfel că  șeful ANITP a fost pus în situația de citi mesajul trimis de Tîlvăr, practic un comunicat de presă. Textul, redactat într-un limbaj de lemn în care repetă cu obstinație cuvântul flagel  și plin de generalități, fusese postat pe site-ul Camerei Deputaților.

De felul său din Vrancea, Angel Tîlvăr este profesor de filologie, școlit ulterior la Academia Națională de Informații din subordinea SRI, Colegiul Național de Apărare sau Institutul Diplomatic Român. A devenit senator în 2004 și din 2008 este deputat, coordonatorul Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Camera Deputaților. Se declară un parlamentar ocupat de problema traficului de ființe umane, însă în sutele de moțiuni, declarații politice, întrebări și interpelări pe care le-a făcut abia dacă face referire la traficul de persoane.

Pentru deputatul Angel Tîlvăr, Ziua Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor este un bun „prilej de reflecţie şi de mobilizare”

Interesul pentru acest domeniu pare să i se fi trezit deputatului în 2012 când a participat la o conferință la Londra și a simțit nevoia să facă o declarație în Cameră pentru că „traficul de persoane este din ce în ce mai greu de monitorizat”. În 2013 i-a trimis ministrului de atunci al Internelor o întrebare referitoare la câteva minore care erau obligate să se prostitueze și a mai compus o dare de seamă în urma unei conferințe ținută în Elveția, la care participase. Apoi, timp de doi ani, interesul deputatului Tîlvăr pentru traficul de persoane a scăzut brusc. În 2015 a prezentat Parlamentului un raport și s-a cufundat în alte probleme. A revenit în forță doi ani mai târziu, iar din ianuarie 2017, este absorbit de această temă. A fost la alte conferințe, iar din șapte declarații politice, toate scrise în același limbaj de lemn, cinci sunt legate de acest flagel.

În timp ce autoritățile și organizațiile implicate în combaterea și prevenirea traficului de persoane caută fonduri pentru a-și finanța proiectele, deputatul PSD Angel Tîlvăr votează pensii speciale pentru aleșii neamului. În activitatea sa parlamentară, ca deputat interesat de traficul de persoane, nu a inițiat nici un proiect de lege în acest domeniu.

data-matched-content-ui-type="image_stacked"

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.