„Datorăm respect, si acum scuze, compatrioților noștri din Diaspora”

După situația tensionată de duminică la multe dintre secțiile de vot din străinătate, DW a stat de vorbă cu ambasadorul României la Berlin despre blocarea participării românilor din Diaspora la europarlamentare.

Deutsche Welle: Domnule ambasador, ministrul român de Externe Teodor Meleșcanu tocmai a cerut scuze Diasporei pentru dezastrul din seara votului din 26 mai. Am avut un deja-vu: după turul doi la prezidențialele din noiembrie 2014, același ministru de Externe și-a cerut aceleași scuze pentru un dezastru similar, urmate de demiterea lui. Ce s-a întâmplat aseară? Cum de nu s-a putut vota după ora 21? Și cum de s-a votat, totuși, la Berlin, până aproape de miezul nopții?

Emil Hurezeanu: Sunt mai multe rânduri de explicații. Dincolo de faptul că acest vot în Diaspora a fost impresionant, un vot decis în favoarea democrației liberale și a valorilor statului de drept, un vot eminamente pro-european, au existat probleme privind felul  cum s-a votat. Indiferent de rezultatul votului, aceste probleme trebuie să ne preocupe.

Fiecare scrutin are propria sa legislație. Votul din 26 mai a fost unul complex, combinat între alegeri europarlamentare și un referendum. Asta presupune în termeni tehnici o dublare, poate chiar triplare, a timpului alocat exprimării votului pe cele trei buletine de vot, față de alegerile precedente.

Dar nu s-a știut asta din capul locului? 

Ba da, evident. Dacă votul din 2016 a avut propria sa legislație și acolo a fost acceptat votul prin corespondență, atunci exista și un număr mai mare de ștampile, de personal, de cabine de vot. De această dată, n-au existat decât cel mult șase cabine de vot, cel mult șase ștampile, in fiecare secție. Pe de altă parte, în raport cu alegerile prezidențiale din 2014, cele parlamentare din 2016 și referendumul pentru familie din 2018, numărul secțiilor de vot s-a dublat, la nivelul întregii Diaspore.

Eu în Germania am cerut și am obținut de cinci ori mai multe secții, ajungând la 25 de secții față de cinci secții de votare în 2014, în mai multe orașe.

Totuși, și aceste 25 de secții de vot au fost prea puține pentru alegerile de duminică…

Se întâmplă următorul lucru: dacă numărul alegătorilor în România la secțiile de votare propriu-zise este cunoscut, pentru că este vorba despre locuitorii pe litere alfabetice arondați secției respective, în diaspora numărul alegătorilor nu este cunoscut. Iar numărul lor a crescut mereu. Între timp, doar în Germania sunt peste 700 de mii de românce și români, cu 200 de mii mai mulți față de 2014, primul an al accesului pe piața muncii în UE a cetățenilor români.

Dar dacă vedem care e realitatea ”în teren”, constatând că sunt atât de mulți cetățeni români dornici să voteze, cât de complicat – sau cât de simplu, de fapt – ar trebui să fie prelungirea programului secțiilor de vot, la nevoie? Ceea ce s-a și cerut, președintele Iohannis a cerut-o, mai mulți ambasadori au cerut-o… Guvernul Dăncilă, Biroul Electoral Central au refuzat să dea curs acestori cereri…

Trebuie să vă spun că fac parte din primii ambasadori care au cerut prelungirea programului de vot dincolo de ora 21 până la ora 23. Am făcut-o încă de la orele prânzului, când am avut primele informații legate de afluxul de alegători în toate secțiile de votare din Germania. Am cerut acest lucru insistent conducerii ministerului de Externe, care a cerut apoi BEC prelungirea. Ministrul însuși, în cursul după-amiezii, a cerut BEC acest lucru. Acestor solicitări nu li s-a dat curs. S-a solicitat de asemena o ordonanță de urgență, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorală. Ordonanța de urgență putea fi semnată doar de către primul ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe că punerea în aplicare a acestei ordonanțe presupune cel puțin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabilă.

Era absolut necesară transformarea singurei zile de vot în două zile de vot, așa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut, când s-a votat în secții cu mai mulți membri ai comisiei timp de două zile. Atunci s-a putut. De această dată nimeni nu a acceptat două zile pentru un vot mai cronofag, cel puțin dublu pentru fiecare alegător.

Deci trebuie să înțelegem că dumneavoastră practic ați încălcat legea deschizând larg porțile ambasadei înainte de ora 21, lasându-i pe ultimii 300-400 de alegători în incinta ambasadei și prelungind programul de vot?

Cu câteva ore înainte de sfârșitul zilei, în jurul orei 15-16, am vorbit personal cu cetățenii din coada din fața ambasadei, întinsă de-a lungul a câteva sute de metri. M-am gândit să am o discuție mai ales cu persoanele care așteptau de multe ore și cu cei din capătul cozii, care în mod evident nu ar mai fi apucat să intre înainte de ora 21 în ambasadă. M-am gândit că ambasada având o curte destul de mare și o sală mare în interiorul clădirii, unde se puteau forma cozile înaintea cabinelor de vot propriu-zise, este locul unde ar putea intra suficienți oameni. Lucrurile s-au complicat atunci când un coleg ambasador din altă țară a cerut aceeași permisiune Biroului Electoral Central, iar răspunsul a fost că nu se consideră, potrivit legii electorale, curtea ca local de vot unde pot vota și după ora 21 cetățenii existenți în interiorul acestui local.

În această situație am deschis ambele porți ale ambasadei, deci și consulatul propriu-zis, care comunică cu sălile mari și obținând înțelegerea oamenilor care, la un moment dat, și-au pierdut răbdarea și deveniseră din ce în ce mai nervoși, am reușit să formez cozi în interiorul ambasadei, lărgind spațiul fizic și spațiul legal care mi-a dat dreptul apoi să închid votul în condiții normale. Chiar dacă la ora 21:30, în mod automat, tabletele care înregistrau și validau voturile, a căror coordonare s-a făcut de la București de către BEC și STS, și-au întrerupt activitatea, fără să fim anunțați.

Și în această situație, ne-au povestit mai mulți alegători, s-au întocmit liste suplimentare, de mână, și s-a votat până la ora 23. Credeți că a fost un sabotaj al dreptului democratic al cetățenilor de a vota?

Cred că a fost ultimul avertisment, foarte dramatic și foarte grav, pe care votul din Diaspora îl dă sistemului politic românesc, unde trebuie să existe o nouă paradigmă legală, o nouă legislație a votului, mai modernă, mai flexibilă, mai adaptată dificultăților ad-hoc. Trebuie să existe votul prin corespondență, votul electronic, votul prin preanunțare. Trebuie să existe mijloacele materiale care să permită ministerului de Externe să angajeze voluntari și să organizeze secții de votare și dincolo de posibilitățile propriu-zise ale ambasadelor sau consulatelor, dincolo de personalul acestora. Doar așa, următoarele alegeri se vor derula înr-o notă de normalitate europeană. Și ele vor fi, poate chiar mai devreme decât sunt ele programate.

După votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate. Datorăm respect, si acum scuze, compatrioților noștri din Diaspora. Sunt între cei mai bravi români și practicanți europeni și, în orice caz, principalii investitori străini în România. Dreptul lor constituțional de vot este mai puternic decât arcanele unei legislații electorale fixiste și, uneori, inspirate de interesele mai vechi și mai noi, eventual  egoiste, ale clasei politice românești post-decembriste.

Cine va răspunde politic pentru toată degringolada?

Lecția, dincolo de răspundere, este modernizarea radicală a sistemului de vot. Această lecție și rezultatul votului depășesc efectele asumării răspunderii pentru degringoladă. Poate știți butada lui Mark Twain: ”Dacă am cunoaște rezultatul votului, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”. Trebuie să putem vota indiferent de rezultatul votului, atâta vreme cât trăim în democrație. Democrația câștigă mereu, indiferent de rezultatul votului.

O scurtă întrebare la final: cum comentați știrile vădit false difuzate de unele televiziuni din țară, în care se spunea că ”mascații” au evacuat secțiile de vot de la Berlin?

Fake News, fără doar și poate. Toți cetățenii din ambasadă au putut vota, ultimul cu puțin timp după ora 23, ora locală, miezul nopții în România. A fost solicitată prezența forțelor de ordine germane pentru a coordona mai bine intrarea sutelor de alegători pe ușile ambasadei. Unii dintre polițiști, deloc mascați, ba chiar foarte prietenoși, au rămas în ambasadă, la distanță de alegători, și urmăreau ca totul să se petreacă în ordine. Ceea ce s-a și întâmplat. Sper ca pe viitor să nu mai fie nevoie de asemenea măsuri și că fiecare cetățean român, fie acasă, fie în Diaspora, să-și poată exercita dreptul democratic de a vota în condiții normale.

  •