Duisburg este numită adesea capitala integrării pentru că aici trăiesc foarte mulți străini, printre ei mai mult de 18.000 de români și bulgari. În afară de aceștia mai există și 7.000 de refugiați care caută azil.
Problemele cauzate de zgomotul și mizeria făcute de unii dintre aceștia au fost subiectul multor articole din presa germană.
Jurnaliștii de la NRZ au vrut să vadă cum este percepută criza refugiaților și imigrația din Europa de Est astfel că au realizat un studiu pe 400 de localnici. Cei mai mulți au răspuns că a locui alături de migranți este rău și s-au plâns de zgomotul și mizeria produse de aceștia în diferite zone ale orașului.
„Având în vedere probleme mari din Duisburg, nu găsesc acest rezultat surprinzător”, a declarat Ralf Krumpholz, șeful Departamentului de Integrare și Sănătate Publică din primărie.
Este important de observat că atitudinea pozitivă față de imigranți scade odată cu vârsta. Cu cât persoanele chestionate erau mai tinere, cu atât atitudinea lor era mai pozitivă. Krumpholz a pus acest lucru pe seama faptului că tinerii au o minte mai deschisă.
Pe de altă parte, femeile sunt mai reticente decât bărbații în ceea ce privește traiul lângă imigranți și refugiați. Krumpholz a declarat că, după ce s-a întâmplat în Köln în ajunul Anului Nou 2015/2016, femeile nu pot decât să vadă o problemă în ceea ce-i privește pe refugiați și imigranți.
Interesant este că 25% dintre localnicii din centru-sud și centru-nord au declarat că viața alături de imigranți și refugiați este bună spre foarte bună. 35% dintre localnicii care trăiesc nord, respectiv 40% dintre cei care locuiesc în sud, au spus că este rău alături de străini. Cei din vestul orașului Duisburg au răspuns că viața lângă imigranți și refugiați este foarte grea.
„Este surprinzător. În special în nord, în Hochfeld și Marxloh, sunt probleme cu zgomotul și mizeria”, a declarat Krumpholz.
Aproape 60% dintre cei chestionați văd rezolvarea problemei integrării prin cursuri obligatorii de integrare, iar ceilalți cer îndepărtarea sistematică a celor care nu cer azil. Adică a migranților din România și Bulgaria.
Krumpholz susține însă că propusele cursuri obligatorii de integrare nu pot rezolva problema și că există o mare diferență între est-europeni și refugiați. Aceștia din urmă migrează prin toată Germania și de aceea lor trebuie acordată o mai mare atenție.
„Cu dragă inimă, aș primi de două ori mai mulți sirieni dacă, în schimb, aș putea să scap de câțiva est-europeni”, a declarat mai demult primarul orașului, Sören Link.