Afacerile cu morți nu sunt numai apanajul lui Liviu Dragnea, condamnat că i-a pus pe cei drepți să voteze. Procurorii DNA Galați au trimis în judecată o profesoară din București pentru că a obținut ilegal fonduri europene pentru o fermă din Brăila și a încheiat contracte fictive cu persoane decedate.

Cristina – Silvia Mitrea este acuzată de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea de fonduri europene și fals în declarații. Profesoara a fost trimisă în judecată împreună cu părinții ei.

Nicolae Mitrea și-a ajutat fiica să folosească aceste documente, a făcut falsuri în documente și a întocmit declarații false. Soția sa, Maria, este trimisă în judecată pentru șapte infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și pentru că a fost complicele fiicei în obținerea de fonduri europene.

Cristina – Silvia Mitrea este în prezent profesor suplinitor de limba română și dirigent la un colegiu național din Capitală. Lucrează în învățământul bucureștean din septembrie 2007, astfel că nu putea lucra patru ore zilnic la ferma din sat.

Procurorii DNA susțin că ea a solicitat fonduri europene în cadrul unui proiect intitulat „Instalarea Tinerilor Fermieri” în care orice producător român cu vârsta de până la 41 de ani poate cere până la 50.000 de euro, sumă nerambursabilă, dacă îndeplinește anumite condiții.

Proiectul depus în iunie 2012 de profesoara de limba română se intitula: „Instalarea tinerei Mitrea Cristina – Silvia pentru prima dată ca șef la exploatația agricolă din localitatea Victoria, județul Brăila”. Valoarea acestuia era de 40.000 de euro.

Pentru a obține finanțarea, ea a folosit la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit mai multe documente false încercând astfel să obțină punctajul maxim pentru a primi banii.

Tânăra Cristina-Silvia Mitrea a depus acte din care reieșea că ar fi lucrat patru ore zilnic la ferma tatălui său cu cel puțin un an înainte de a depune cererea de finanțare.

În anul 2013, profesoara s-a gândit că nu strică să înființeze și un PFA în comuna în care urma să lucreze pământul. Pe „persoană fizică”, ea se ocupa de cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor.

Toată învârteala financiară nu s-a oprit aici. Ulterior, susține DNA, între 2014 și 2017, ea a mai depus și la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură contracte de arendare false, multe dintre ele fiind încheiate cu persoane decedate. Astfel, a obținut subvenții pentru terenuri agricole pe care nu le deținea.

Prejudiciul adus Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a fost calculat de anchetatori la aproape 65.000 de euro, pe când cel al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este de aproape 69.000 de euro. Acestor sume li se vor adăuga dobânzi până la achitarea integrală a prejudiciului.

Procurorii DNA au dispus și instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin profesoarei, tatălui ei și PFA-ului.

  •  

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.