Jandarmeria este obligată prin lege să păzească Sarmizegetusa Regia, dar nu vrea

Deputații PSD și ALDE, în frunte cu Liviu Dragnea, dau o mână de ajutor Jandarmeriei Române pentru ca aceasta să nu-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege. Jandermeria încalcă de 18 ani legea.

Miercuri, 19 septembrie 2018, deputații vor da votul final pe mai multe proiecte legislative. Unul dintre acestea face referire la protejarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, în special a Sarmizegetusei Regia.

În mai 2017, Ministerul Administrației și Internelor – MAI își manifesta dorința de a schimba legea care obligă Jandarmeria Română să păzească cetățile dacice.

O lună mai târziu, în ajutorul MAI au sărit 41 de deputați PSD, șase ALDE și un senator PSD. Aceștia au propus modificarea legii care scapă Jandarmeria de o corvoadă. În fruntea listei inițiatorilor proiectului legislativ stă cocoțat Liviu Dragnea.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt victimele braconajului arheologic, tezaurul dacic fiind căutat de procurori tocmai în Germania și Austria. Tocmai de aceea, în 2000, Guvernul României a emis o ordonanță prin care se încerca protejarea acestora.

Paza cetăților dacice a revenit prin lege Jandarmeriei, dar această instituție a refuzat constant să apere bunuri din patrimoniul național și mondial motivând că nu are bani.

Ordonanța Guvernului 47/2000, modificată și adoptată prin Legea 564/2001, a instituit măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Ordonanța a fost emisă cu scopul de a proteja în primul rând cele mai importante obiective înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO: cetățile dacice din Munții Orăștiei.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – UNESCO se ocupă de protejarea bunurilor culturale și naturale din lume. Aceste bunuri sunt cunoscute sub numele de Patrimoniul Mondial sau Patrimoniul Comun al Umanității.

Patrimoniul Mondial UNESCO din România include șase situri culturale: bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș; și două situri naturale: Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați.

Situl Sarmizegetusa Regia a fost preluat în 2013 de Consiliul Județean Hunedoara prin hotărâre de guvern, anterior fiind administrat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Are 18,3 hectare de teren și cea mai mare parte este zonă împădurită cu codrii seculari protejați de lege.

Dezastrul forestier din Parcul Natural Cheile Grădiștei – Cioclovina, care se suprapune cu situl arheologic, este girat de Romsilva. News Romania a publicat un articol în care a arătat că miza explotarilor forestiere este scoaterea cetății Sarmizegetusa Regia din aria protejată astfel încât codrii seculari din jurul acesteia, protejați de lege, să poată deveni victimele drujbelor.

Jandarmeria Română are obligația de a asigura paza monumetului istoric, conform Ordonanței Guvernului 47: „monumentele istorice înscrise în lista patrimoniului mondial sunt obiective speciale, iar paza acestora se asigură, fără plată, de către Ministerul de Interne”.

Deputații PSD care vor să scape Jandarmeria Română de obligativitatea asigurării în mod gratuit a pazei cetăților dacice susțin că bugetul de stat va avea parte de economii. Cum se vor face aceste economii dacă Jandarmeria oricum nu păzește zona?

Instituția a ignorat total legea și a refuzat să păzească Sarmizegetusa Regia motivând că nu are bani. Ca urmare, Consilul Județean Hunedoara a încheiat un contract de prestări servicii de pază cu un operator privat.

Camera de Conturi Hunedoara a stabilit că acest contract este ilegal pentru că obligația legală de a păzi, fără plată, cetatea revenea Jandarmeriei Române.

MAI a explicat într-o adresă că pentru paza cetăților dacice din Munții Orăștiei este nevoie de cel puțin 74 de jandarmi și de sisteme electronice de securitate. Mai mult, MAI s-a văitat că suprafața de păzit este foarte mare, aproape 40 de hectare, și că oricum zona este încadrată ca fiind cu risc scăzut de securitate.

Jandarmeria a înființat totuși trei posturi pentru a acoperi această suprafață. Șefii Jandarmeriei, dând dovadă de o bună cunoaștere a ceea ce înseamnă Patrimoniu Mondial, au propus în planul de pază: defrișări, stâlpi de iluminat, sisteme electronice de supraveghere, poteci, garduri.

Aceste idei nu au fost pe placul Institutului Național al Patrimoniului. Foarte interesant este faptul că Institutul a admis faptul că trebuie schimbată legea privind paza cetății.

Practic, instituția aflată în subordinea Ministerului Culturii, nu avea cum să nu susțină propunerea legislativă semnată de însuși șeful de partid, Liviu Dragnea. La sfârșitul lunii noiembrie 2017, Senatul a adoptat proiectul de lege. Jandarmii vor asigura doar măsuri de ordine și siguranță publică, adică să se plimbe pe acolo dacă au chef. Urmează, așa cum am precizat, votul final de miercuri în Camera Deputaților.

Lovitura de grație o dă cetății Sarmizegetusa Regia Guvernul Dăncilă. În aprilie 2018, subordonații lui Dragnea din Guvern vin cu un punct de vedere care lasă cetatea la cheremul proprietarilor de terenuri și păduri în condițiile în care chiar un raport al Romsilva a arătat dezastrul produs în zonă.

Guvernul cere ca paza să fie asigurată nu de administratorul monumentului, ci de „proprietari, administratori sau titulari ai altor drepturi”, neexplicând cine sunt acești titulari. Lăsând paza patrimoniul UNESCO în sarcina proprietarilor de păduri în care se taie ilegal munți de lemne, Guvernul Dăncilă permite practic distrugerea sitului arheologic.

Pe de altă parte, Guvernul Dăncilă le dă peste nas deputaților PSD care au inițiat proiectul, inclusiv lui Dragnea, susținând că problema pazei nu poate fi soluționată favorabil prin modificările propuse, mai ales că pune presiune financiară pe Consiliul Județean Hunedoara.

Subalternii lui Dăncilă nu sunt mulțumiți nici de termenul „obiective speciale”, așa cum sunt catalogate cetățile în proiectul legislativ. Conform Guvernului, termenul de obiectiv special nu se regăsește în alte acte normative, cu excepția unuia care face referie la obiectivele militare care fac parte din sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice. Așadar, dacă nu este menționat în alte legi, termenul de obiectiv special nu se poate folosi decât în domeniul militar.

PSD susține că serviciile de pază se pot acoperi din taxa de vizitare încasată de CJ Hunedoara. Adică, aproape nimic, pentru că Sarmizegetusa Regia nu este atât de vizitată încât să asigure venituri substanțiale.

  •  

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.