În Olanda urmează să fie limitată cazarea mai multor muncitori est-europeni la un loc pentru a restabili ordinea și liniștea în zonele în care aceștia locuiesc. Astfel, autoritățile vor să împiedice ca muncitorii migranți din Estul Europei să stea mai mult de patru persoane într-o locuință.
Mai multe orașe, printre care Maasdriel, Zuidplas, Zaltbommel și Tiel, vor ca zonele rezidențiale să nu mai fie locuite de muncitorii din România și Polonia, susțin jurnaliștii de la Trouw.
Rezultatul va fi o acutizare și mai mare a lipsei spațiului de cazare pentru aceștia. În prezent se estimează că există o lipsă de 100.000 de spații de locuit pentru muncitorii est-europeni, pentru că aproape 400.000 trăiesc și muncesc în Olanda. Economia țării este în creștere, așa că oficialii se așteaptă și ca numărul muncitorilor veniți din centrul și estul Europei să crească.
Angajatorii cumpără case ieftine în care își cazează muncitorii. Prin reguli mai stricte, primăriile vor să prevină concentrări mari de români și polonezi, dar problema este că nu există alternative pentru cazare.
În Tiel, consiliul local vrea să limiteze la patru numărul de muncitori care pot locui într-o casă. Noua regulă va impune și câți polonezi pot locui maximum pe o stradă.
Mulți muncitori locuiesc în zona Rivierenland, care aparține de Tiel, pentru că lucrează ca sezonieri în agricultură. În ultimii ani, autoritățile din Tiel au primit tot mai multe reclamații că străzile sunt pline de mașini înmatriculate în România și Polonia și că zgomotul produs de proprietarii lor este insuportabil.
Primăria a luat în serios reclamațiile, dar practic nu are nici cea mai vagă idee cum să rezolve problema din moment ce muncitorii sezionieri nu sunt obligați să se înregistreze când ajung în Olanda.
Autoritățile au verificat fiecare casă și au descoperit că între 3.000 și 4.000 de est-europeni trăiesc în zonă, aproape zece procente din populația totală. Nu toți muncesc aproape de Tiel. Casele sunt ieftine aici, așa că în zonă locuiesc și cei care lucrează în Westland și Schiphol.
Angajații Primăriei din Tiel au mai descoperit și faptul că în cel puțin 130 de case trăiesc de la opt până la 12 români, bulgari și polonezi. Sunt atât de mulți într-o casă încât este inevitabil să nu se creeze zgomote când aceștia se trezesc toți dimineața ca să facă duș. În plus, rezidenții se plâng că românii și ceilalți imigranți dau petreceri zgomotoase în weekend și că nu păstrează curățenia.
Pe de altă parte, dacă Primăria din Tiel va limita numărul de persoane care pot locui într-o casă, nu va face decât să mute problema în altă parte.
În alte localități, primăriile au obligat angajatorii care aduc muncitori în Olanda să nu își mai găzduiască angajații din Estul Europei. Alte primării au găsit soluții alternative.
De exemplu, în Waalwijk s-a permis cazarea a 400 de muncitori migranți pe vechiul amplasament al clubului de fotbal. Totodată, consilul local de aici a descurajat cazarea la comun a unui număr mare de oameni printr-o măsură interesantă: maximum cinci muncitori pot fi cazați într- o casă, dar numai dacă aceasta are suficiente locuri de parcare.
Johan van der Craats de la Flexwonen, o firmă care se ocupă de închirierea locuințelor pentru muncitorii migranți, susține că municipalitățile sunt reticente să primească muncitori est-europeni din cauza comunității locare care nu agreează străini.
Pe de altă parte, muncitorii din estul Europei sunt adesea exploatați de agricultorii olandezi care ignoră toate legile în vigoare: muncitorilor nu li se plătește salariul minim, trebuie să lucreze mai multe ore pe zi decât este permis și trăiesc înghesuiți în case și barăci.
