Muncitor în Germania, apoi șofer de tir, a revenit în forță în topul atletismului mondial

Nu e obligatoriu să câștigi medalie ca să fii campion. Mai important decât orice titlu este să câștigi bătălia cu momentele grele. Abia atunci devii cu adevărat un campion. Așa cum este atletul Narcis Mihailă. În fiecare dimineață zorii zilei îi vede la Buziaș. Se trezește la ora 6.00, iar la 7.30 își începe primul antrenament. Cei veniți la tratament în stațiunea balneară îl privesc surprinși. Puțini sunt cei care știu că reșițeanul a ajuns să alerge la Olimpiadă, după ce își luase gândul de la performanță.

Narcis are 30 de ani și a început atletismul din clasele primare. A obținut nenumărate premii la probele de marș, dar în 2014 a fost nevoit să ia o decizie grea. După 11 ani de performanță, a renunțat la sport, din motive financiare. Pe atunci primea ca sportiv 700 de lei pe lună. A plecat în Germania, unde s-a angajat la o fabrică de paste făinoase. Apoi a devenit șofer de tir și a cutreierat Europa.

Revenit acasă în vacanță, a rămas întâmplător fără permis. A fost momentul în care directorul clubului sportiv Universitatea Reșița, Octavian Măzăran, i-a lansat o provocare: să încerce să facă baremul pentru Jocurile Olimpice. Drumul spre Rio nu a fost deloc ușor. S-a antrenat indiferent de vreme, a slăbit 8 kg, iar la Roma, în cursa pentru calificare, la 50 de km marș, a încercat să realizeze timpul necesar. La finalul cursei, cronometrul arăta 4 ore, 3 minute și 42 de secunde. Adică Narcis se calificase la Olimpiada de la Rio.

Narcis a încheiat cea mai dură probă a atletismului pe locul 31, cu un nou record personal. Experiența din Brazilia l-a făcut să lupte pentru a ajunge mai sus. În această vară, la Campionatele Mondiale de la Londra, Narcis a încheiat competiția pe locul 31, cu un nou record personal, 4 ore, 2 minute și 27 de secunde.

Este decis să nu mai renunțe la sport și se antrenează intens la Buziaș, stațiunea apelor binefăcătoare, recunoscută și pentru aerul puternic ionizat, specific altitudinilor. Aici își petrece mare parte din an, iar pregătirea nu înseamnă doar alergare, ci și piscină, drenaj limfatic și masaj subacval. Acum primește de la club 700 de lei lunar și alți 600 de la un sponsor. În plus, ca sportiv în lotul olimpic, beneficiază de încă 1800 de lei pe lună. Dar mai important acum decât partea financiară este îndeplinirea unui vis: să ajungă în 2020 la Olimpiada de la Tokyo, unde să se claseze în primii 10 alergători la cursa de marș, 50 de km.

Acest articol face parte din Campania AGERPRES “Tânăr de România”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.