Un cetățean sârb a fost dat în urmărire prin Interpol pentru genocid, fapte comise în timpul războiului din Croația, 1991 -1995. Curtea Internațională de Justiție a precizat că în timpul acelui conflict nu se poate vorbi despre genocid. Sârbul a fost arestat în România și urmează să fie extrădat.
Adrian Mogoș, România și Drago Hedl, Croația
Pe 5 mai 2018, în jurul orei 04.00, la Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-port, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor necesare controlului de frontieră, cetăţeanul sârb Stevan Budač, în vârstă de 50 de ani, făcând parte din echipajul unei nave sub pavilion Serbia. Așa începe comunicatul Poliției de Frontieră
„La controlul de frontieră, lucrătorii noştri au constatat că pe numele bărbatului este emisă o alertă Interpol, acesta fiind căutat în vederea arestării şi extrădării, deoarece este cercetat pentru infracţiunea de genocid, săvârşită în perioada septembrie-decembrie 1991”, se mai arată în comunicat.
Stevan Budač a fost predat unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale a I.P.J. Galaţi. El a fost dus în fața magistraților care au decis arestarea sa pentru 15 zile în vederea extrădării.
În martie 2002, Budač a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către Tribunalul din Osijek, alături de alte nouă persoane. Ei au format la începerea războiului din Croația comandamentul Miliției din Batina, regiunea Baranja – Osijek, nord-vestul Croației.
Acest comandament a funcționat din 1991, când a început războiul din Croația, și până la terminarea acestuia în 1995. Curtea Supremă a Croației a anulat condamnarea lui Budač. Abia pe 5 mai 2018 au demarat noile proceduri judiciare în acest caz, pentru că acuzații nu puteau fi găsiți și mai ales pentru că acest tip de procese nu are precedent în Croația.
Procurorii croați își mențin acuzațiile și în prezent acuzațiile împotriva lui Stevan Budač, Damir Žužić, Milán Galetić, Fredike Mihajlović și Milan Milenković. Ultimul, poreclit Ranko, are 70 de ani. Stevan Budač, poreclit Đuro sau Jackson, are 51 de ani, iar la începerea războiului avea 27 de ani.
După ocuparea regiunii Baranja, cei acuzați au preluat puterea în satul Batina și au format așa-numitul Stat major teritorial de apărare, condus de Žužić. Batina este un port la Dunăre, foarte aproape de granița cu Ungaria. Damir Žužić a condus și o grupare teroristă, Mâinile Negre, care teroriza civilii în timpul nopții. Ei au controlat în totalitate satul și au început expulzarea croaților și maghiarilor. Batina este locul celei mai mari bătălii de pe teritoriul fostei Iugoslavii dintre Armata Roșie și Wehrmacht.
Cei care nu erau sârbi erau terorizați zilnic, fiind supuși abuzurilor fizice și psihice pe durata războiului. Casele croaților și maghiarilor, se arată în rechizitoriu, erau ținte pentru aruncarea de explozivi, a grenadelor antitanc. Sătenii erau arestați în mod ilegal, bătuți, casele lor erau prădate. Preotul catolic al satului a fost exilat, iar parohia devastată. Din cauza acestor abuzuri, mai multe victime s-au sinucis.
Vukovar, Croația, 1991
Stevan Budač este acuzat că pe 9 septmebrie 1991, împreună cu alți membri ai forțelor paramilitare, au tras cu diferite tipuri de arme și au aruncat grenade spre casa lui Antun Vidaković. De asemenea, Budač, alături de Mihajlović și alți doi, au arestat ilegal și bătut-o pe Marina Šomđvarca. După câteva ore de chin, plină de sânge, ea a reușit să fugă din sat. Prin această pedepsă, cei patru au vrut să dea și altora un exemplu și să intimedeze populația.
Din cauza terorii impuse, 199 de croați, jumătate din populația croată, și 167 de unguri, un sfert din cea maghiară, din Batina și-au părăsit casele și au lăsat în urmă tot ce aveau. Totul a fost prădat după plecarea lor. Componența etnică a satului s-a schimbat astfel într-un mod violent, mai susțin procurorii.
După război, Budač a plecat din zonă și i s-a pierdut urma de atunci. A fost găsit de Poliția de Frontieră din România pe 5 mai 2018, după ce Interpolul emisese o avertizare în ceea ce-l privește ca urmare a unui mandat emis de Tribunalul din Osijek. Cu toate acestea, pe site-ul Interpol Budač nu figura la secțiunea celor căutați.
Pe 6 mai 2018, Curtea de Apel Galați a decis arestarea lui Budač, următorul termen fiind stabilit pe 17 mai. „Dispune arestarea provizorie a persoanei solicitate Budač Stevan pe o durată de 15 (cincisprezece) zile, cu începere de la data de 06.05.2018 şi până la data de 20.05.2018, inclusiv, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data 05.05.2018 de Tribunalul Ținutului Osijek, Croația”.
Din datele de la instanță rezultă că mandatul de arestare a lui Budač a fost emis pe 5 mai, după ce polițiștii români l-au prins. Pe de altă parte, Budač este căutat pentru genocid, dar Curtea Internațională de Justiție a decis în februarie 2015 că Serbia nu a comis genocid în timpul războiului din Croația, ci un număr mare de crime, care nu a ajuns la pragul de genocid.