Proiect de lege: Nu există nuntă fără sarmale și campanie militară românească fără fasole la cazan

În toată tevatura cu legile justiției, legea off-shore, legea spălării banilor, salariul minim etc. parlamentarii au găsit timp să se războiască pe o temă foarte importantă pentru țară și viitorul ei: Ziua națională a gastronomiei și vinului.

Proiectul de lege prevede „posibilitatea organizării de către autoritățile publice, centrale, locale sau alte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice de programe și manifestări cu caracter social sau științific”.

Așadar, chiolhanurile pe bani publici, căci pentru această zi se vor aloca bani de la buget, sunt manifestări cu caracter social sau științific.

„Nu există nuntă fără sarmale și nu există campanie militară românească fără fasole la cazan. Ca să nu mai vorbim despre ghiveciurile mănăstirești care însoțesc acest neam ortodox de-a lungurl posturilor”, se mai arată în proiectul de lege.

În primăvara lui 2018, șapte deputați PSD în frunte cu Liviu Dragnea și un deputat independent au propus o lege prin care urmează să se instituie „Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”.

Consiliul Legislativ a atras atenția că, dacă tot vor o zi națională pe această temă, parlamentarii ar trebui să cunoască limba română.

Sărbătoarea ar trebui numită Ziua națională a gastronomiei și vinului românești, pentru că altfel numai vinul ar fi românesc.

Inițiatorul este deputatul PSD de Brașov, Mihai Mohaci. Din inginer la Fabrica de Scule Brașov, el a ajuns director de vânzări la o firmă care îmbutelia apă minerală, apoi director la Protecția Consumatorilor Brașov.

A fost senator pentru câteva luni, subsecretar de stat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, prefect, subprefect, director al unei firme de transporturi și consilier județean.

Conform proiectului legislativ, data de 11 septembrie a fost aleasă ca zi națională pentru că este ziua în care se sărbătorește Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul.

Guvernul nu a fost de acord cu această dată și a propus ca ziua națională să fie între 14 și 16 septembrie pentru că atunci este sărbătorită Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor.

Guvernul Dăncilă nu a susținut proiectul PSD, așa că acesta a fost retras de pe agenda Senatului chiar de către inițiator.

Ca să-i facă pe plac lui Dăncilă, deputații au luat cu copy-paste proiectul și au mai depus unul în care se instituia ziua de 15 septembrie, motivând  că această dată este apropiată de ziua în care se sărbătorește sfântul bucătar.

Noua propunere legislativă a fost semnată de 18 senatori și deputați PSD cărora li s-a alăturat același parlamentar independent, Remus Borza.

Senatul a adoptat acest proiect de lege care se află acum în dezbatere în Camera Deputaților la comisiile de specialitate.

Expunerea de motive a acestui proiect legislativ arată cât de adâncă este gândirea inițiatorului. Documentul ar fi avut succes în revistele umoristice.

Dar nu este de râs, pentru că acești oameni pierd timpul în Parlament compunând asemenea aberații pe banii noștri:

„Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Ocupațiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. ”

„Relieful României, bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, a oferit posibilitatea dezvoltării culturilor agricole și pomiculturii, favorizând o bogată tradiție culinară, bazată pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor.”

„Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a făcut posibilă creșterea animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse din carne, lapte și ouă, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare.”

„Și arealul viticol este demn de a fi cunoscut, cu atât mai mult cu cât tradiția vinificației pe aceste meleaguri este mai veche de două mii de ani, de dinainte de Burebista.”

Cireașa de pe tort o reprezintă însă ideile noi în ale gătitului aduse de la Berlin, Viena sau Paris de tinerii care studiau acolo înainte de Revoluția de la 1848.

„Vorbind despre influența altor culturi asupra gastronomiei românești, e important să ne întoarcem în timp în perioada anilor 1800 și să amintim contribuția în acest sens a tinerilor din acea vreme care studiau peste hotare, la Viena, Paris sau Berlin și care, odată întorși acasă, aduceau idei noi, moderne, revoluționare.”

  •  

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.