S-a înregistrat o scădere semnificativă a sprijinului pentru părăsirea Uniunii Europene în statele sale membre în urma votului Regatului Unit pentru Brexit, potrivit unui nou sondaj realizat de European Social Survey.
Sondajul care a fost realizat atât în 2016-2017, cât și din nou între 2020-2022 arată că sprijinul public pentru părăsirea Uniunii Europene a scăzut.
În studiul raportat pentru prima dată de Irish Times, respondenților li s-a pus întrebarea ipotetică: „Imaginați-vă că mâine va avea loc un referendum în [țara dvs.] privind apartenența la Uniunea Europeană. Ați vota pentru ca [țara dvs.] să rămână membră a Uniunii Europene sau să părăsească Uniunea Europeană?”.
Noile date arată că sprijinul în favoarea părăsirii UE a scăzut în fiecare stat membru.
Defalcarea a arătat că a existat o scădere cu 11,8% în Finlanda între cele două sondaje, în timp ce Slovenia a înregistrat o scădere cu 10%, 8,8% în Austria și 8,6% în Portugalia. În Olanda numărul celor în favoarea unei ieșiri din UE a scăzut cu 8,4% în perioada respectivă, în timp ce în Italia a scăzut cu 8,3% și în Franța cu 7,6 puncte procentuale.
Germania a înregistrat o scădere a sprijinului pentru părăsirea UE de 3,8%, în Suedia votul potențial pentru abandonarea UE a scăzut cu 5,2%, iar Spania a înregistrat o scădere de 4,7 puncte procentuale.
Când vine vorba de cei care ar vota pentru rămânerea în UE, sprijinul a crescut, așa cum ar fi de așteptat, având în vedere scăderea sprijinului pentru ieșire, dar surprinzător nu în toate țările.
Ponderea respondenților care ar vota pentru a rămâne în UE a crescut cu 14,8% în Finlanda, 11,2% în Olanda, 10,5 în Slovenia, 9,7 în Cehia, 8,2 în Ungaria, 8,1 în Portugalia, 7,5 în Italia și 6,7 în Franța.
În ciuda faptului că majoritatea și-au exprimat dorința de a rămâne în UE, nu toate țările au înregistrat o creștere a sprijinului pentru rămânere. În Germania, s-a înregistrat o scădere de 5,1% pentru rămânere, 3,4 în Polonia, 1,7 în Spania și 0,4 în Suedia. Dar, în aceste țări, respondenții nu au trecut de la sprijinirea ieșirii, ci au dat răspunsuri indicând că nu știu cum ar vota sau că pur și simplu nu vor vota.
Rezultatele sondajului relevă, de asemenea, atașamentul crescând al respondenților față de UE începând cu 2016 în majoritatea statelor membre. În Franța, legătura emoțională cu UE a crescut de la 44% la 48,8% și în Italia de la 37,2% la 44,3%. În Ungaria, unde guvernul a fost în conflict cu UE, atașamentul a crescut de la 60% la 70,3%.
Perioada acoperită de sondaj coincide cu negocierile sinuoase dintre Regatul Unit și Bruxelles cu privire la Brexit, precum și cu o perioadă de tulburări politice și economice din Regatul Unit, care a fost parțial pusă pe seama divorțului dur al Marii Britanii de UE. De asemenea, a coincis cu pandemia de Covid, în timpul căreia țările UE au lucrat împreună la măsurile de lansare a vaccinului și a reglementărilor de călătorie.
Partidele eurosceptice, cum ar fi Adunarea Națională de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen din Franța, precum și partidele din Italia și Olanda au renunțat în ultimii ani la solicitările pentru țările lor de a părăsi UE sau moneda unică, dar au pledat în schimb pentru reforma uniunii.
BREXIT: Noi reguli pentru accesul pe piața muncii. În ce condiții vor putea lucra românii
Ministrul de Externe: „Românii din Marea Britanie să nu se îngrijoreze din cauza BREXIT-ului”