Șeful Camerei de Comerț București, trimis a treia oară în judecată pentru inginerii financiare cu fonduri europene

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a conducerii Camerei de Comerț și Industrie București pentru inginerii financiare cu bani europeni.

Sorin Petre Dimitriu, președintele Camerei, Gabriel Dan Mihuț, fost director general, sunt acuzați că au schimbat destinația fondurilor europene primite.

Laurenția Vasilescu, fost director economic, este acuzată că a fost complicele celor doi.

Conform DNA, începând cu anul 2009, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București au demarat derularea a 27 de proiecte.

Acestea erau cofinanțate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU 2007-2013.

În cadrul celor patru proiecte, Camera de Comerț a primit aproape 2,1 milioane de lei.

Procurorii au stabilit că în perioada 2010-2012 în timp ce patru dintre aceste proiecte erau în derulare, cei trei au utilizat fondurile europene obținute în cu totul alte scopuri decât cele menționate în documente.

Banii au fost folosiți pentru plata unor datorii la stat, achitarea unor facturi către furnizori, salarii, dar și pentru a restitui sume din alte proiecte.

Practic, ce primeau în cadrul unui proiect se ducea pe găurile financiare ale instituției.

Camera de Comerț a fost și ea, ca instituție, trimisă în judecată chiar dacă a restituit aproape toți banii.

Ministerul Educației Naționale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.015.918 lei.

Procurorii DNA au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil ce aparține Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.

Este a treia oară când cei trei și Camera de Comerț sunt trimiși în judecată pentru aceleași fapte.

În 2014, ei au fost acuzați că cheltuiau după bunul lor plac banii primiți din fondurile europene și îi puneau pe angajații Camerei să muncească și în cadrul proiectelor.

Banii pe care angajații îi primeau în cadrul acestor proiecte, susține DNA, erau returnați Camerei sub formă de sponsorizare.

Din totalul de 58 de angajați, 48 lucrau și în proiectele europene și din veniturile salariale obținute dădeau între 30 și 70% Camerei.

Trei dintre angjațai au cerut conducerii plata întregului salariu fără reținerile pentru sponsorizare. Urmarea a fost că li s-au tăiat orele de muncă prestate în aceste proiecte, excluși din acestea și apoi concediați.

Între 2010 și 2012, Camera de Comerț a obținut din sponsorizări aproape 1.000.000 de euro.

Teoretic, acești bani ar fi trebuit folosiți pentru sponsorizarea unor activități culturale, artistice sau sportive.

În schimb, șeful Camerei de Comerț București plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistență juridică cu un onorariu exorbitant.

Astfel, o sumă egală cu salariile a aproape 50 de angajați în decurs de o lună era pusă la dispoziția lui Mihail Vlasov fără o justificare pertinentă din punct de vedere juridic și economic.

Mai mult, Camera de Comerț a ascuns faptul că avea datorii la stat, dar a primit finanțări pentru două proiecte POSDRU în care se urmărea formarea profesională de electricieni în construcții și calificarea angajaților în industria panificației.

Modalitatea prin care derulau proiectele POSDRU a făcut ca și în 2016, șefii instituției să fie iar trimiși în judecată.

În perioada 2008-2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a decontat în cadrul proiectelor POSDRU către Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București suma totală de 48.790.143,47 de lei.

Și atunci, cei trei au creat un sistem de fraudare tip suveică, susține DNA, sistem care s-a perpetuat în timp.

Utilizau sumele din pre-finanțare în alte scopuri, după care acopereau aceste sume tot din proiecte, însă din „sponsorizările” făcute de către angajați.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit atunci parte civilă în dosarul penal cu suma de 48.790.143,47 de lei.